Potrivit experţilor, micile ferme produc peste 70% din hrana mondială şi, pentru a fi sigur că există suficiente astfel de ferme pentru a hrăni o populaţie mondială în creştere, agricultura are nevoie de o renovare pentru a-i atrage pe tineri.
Organizaţia non-profit HelpAge International susţine că fermierii, ca şi grup demografic, tind să aibă o vârstă mai mare decât media populaţiei în ansamblu. De exemplu, potrivit datelor Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), în Africa, vârsta medie a fermierilor este 60 de ani în timp ce aproximativ 60% din populaţia continentului are o vârstă mai mică de 24 de ani.
‘La nivel mondial există o posibilă problemă creată de faptul că fermierii îmbătrânesc, în special micii fermieri din ţările cu venituri reduse’, a declarat Mark Gorman, consilier la HelpAge. Potrivit acestuia modernizările aduse infrastructurii rurale precum furnizarea de curent electric şi acces la subvenţii şi credite i-ar ajuta pe fermierii în vârstă şi de asemenea i-ar încuraja pe copii lor să rămân în agricultură.
Experţii susţin că agricultura trebuie transformată astfel încât să ofere tinerilor o alternativă atractivă la viaţa în mediul urban.
‘Sectorul fermelor în ţările în curs de dezvoltare nu este atractiv. Problema se agravează pentru că tehnologiile pe care le utilizează nu sunt cele mai productive, nu există infrastructură şi există probleme cu dreptul de proprietate’, a declarat economistul FAO, Panagiotis Karfakis.
Potrivit acestuia, deţinerea terenului este un stimulent pentru ca fermierii să investească în îmbunătăţirea productivităţii, ceea ce ulterior le majorează veniturile.
‘Dacă agricultura vrea să fie atractivă nu poate fi aceeaşi agricultură pe care am văzut-o în generaţiile precedente. Această înseamnă considerarea agriculturii ca un business şi investiţii în tehnologii moderne’, a declarat David Suttie, analist la International Fund for Agricultural Development (IFAD).
‘Tinerii refuză să muncească la câmp cu tehnologia actuală. Ar trebui interzisă sapa în Africa, altfel ne vom pierde tinerii’, a afirmat, la rândul său, Anne Mbaabu, director de program la Alliance for a Green Revolution în Africa (AGRA). Potrivit acesteia, accesul la seminţe, îngrăşăminte şi pieţe sunt esenţiale pentru a face agricultura mai uşoară, mai productivă şi mai profitabilă.
În opinia economistului FAO, Panagiotis Karfakis, cei care decid să renunţe la o carieră în oraş pentru a deveni fermieri fac o alegere inteligentă.
‘Dacă toată lumea pleacă din agricultură spre industrie şi servicii, cei care vor rămâne în sectorul agricol vor avea un profit uriaş’, apreciază Karfakis.
La rândul său, David Suttie crede că accentul ar trebui pus pe creşterea productivităţii în loc să faci din numărul de tineri un obiectiv în sine.
Un alt aspect este faptul că într-o lume din ce în ce mai urbanizată, în ultimii ani fermele urbane au devenit la modă astfel că, potrivit unui studiu din 2014, locuitorii din oraşele din întreaga lume lucrau o suprafaţă de teren echivalentă cu Uniunea Europeană. Deşi acest trend este binevenit, experţii avertizează că fermierii urbani nu vor putea să-şi asigure singuri necesarul de hrană prea curând. Principalul factor constrângător este spaţiul, în condiţiile în care, din cauza urbanizării rapide, oraşele devin mai aglomerate ca niciodată. Potrivit estimărilor ONU, în anul 2050 două treimi din populaţia lumii va trăi în oraşe, faţă de jumătate în prezent.