În luna septembrie 2014, BCE a redus la minus 0,20% dobânda la depozitele constituite de băncile comerciale la BCE, în ideea de a încuraja băncile să relanseze creditarea şi astfel să susţină creşterea economică. La acea dată, BCE a subliniat că nu poate merge mai departe, însă alte bănci centrale au demonstrat că reduceri şi mai mari sunt posibile, un exemplu în acest sens fiind băncile centrale din Elveţia şi Danemarca, acestea reducând dobânda la depozite până la minus 0,75%.
Trei din membrii Comitetului de politică monetară au dezvăluit, pentru Reuters, că în prezent dezbaterile din interiorul comitetului sunt concentrate pe cât de mare ar trebui să fie reducerea dobânzii la depozite, unii membri apreciind că o reducere cu 0,1%, preconizată deja de pieţele financiare, ar avea un impact prea mic.
‘Trebuie să decidem o reducere mai mare. Nu există un nivel minim pentru dobânda la depozite pe termen scurt; ar putea fi redusă semnificativ în continuare’, a declarat un membru din comitetul guvernatorilor BCE.
Alţi doi membri ai comitetului guvernatorilor BCE au declarat că nu există nicio îndoială că BCE va acţiona în luna decembrie având în vedere că inflaţia este în continuare apropiată de zero, iar un al treilea a apreciat că o reducere a dobânzii la depozite este propunerea care stârneşte cele mai mici dispute.
Există, însă, riscul ca o nouă reducere a dobânzii la depozite să afecteze marjele din sectorul bancar, care este deja supus la presiuni. În plus, nu este clar cum anume ar putea creşte băncile comerciale creditarea, pentru a evita să plătească dobânzile negative cerute pentru a-şi plasa fondurile la BCE. O altă problemă este că doar băncile centrale din state relativ mici au redus dobânda la depozite până la un nivel semnificativ, iar posibilele efecte secundare nu sunt bine cunoscute. În plus, BCE a anunţat anterior că dobânda la depozite a ajuns la pragul minim, astfel că o nouă reducere ar afecta credibilitatea instituţiei.
De asemenea, Consiliul guvernatorilor BCE ar putea lua în considerare o revizuire a programului de achiziţionare de active, însă, până acum, nu au putut ajunge la un consens cu privire la acest subiect. Potrivit unei surse citate de Reuters, simpla extindere a programului ar avea un impact limitat, iar adăugarea de noi tipuri de active ar fi o sarcină complicată, deoarece fiecare clasă de active are propriul set de caracteristici.
La ultima reuniune de politică monetară, care a avut loc la finele lunii trecute, preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a transmis un semnal clar că BCE este pregătită să-şi extindă programul de achiziţii de obligaţiuni, precizând că instituţia îşi va reexamina politica la următoarea şedinţă de politică monetară care va avea loc în luna decembrie.