Forintul ungar s-a apreciat cu 0,2% faţă de euro, în condiţiile în care creşterea economiei Ungariei a accelerat mai mult decât se estima, înregistrând un avans anual de 5% în trimestrul trei din 2019.
Motorul creşterii în Europa Centrală şi de Est l-a reprezentat consumul intern deoarece lipsa de forţă de muncă a dus la majorarea salariilor.
Chiar dacă cererea internă a compensat până acum încetinirea economică a partenerilor comerciali ai CEE din zona euro, datele publicate joi de Eurostat sugerează că avansul economic începe să fie afectat de aceste evoluţii.
„Datele pentru Europa Centrală şi de Est din trimestrul trei arată că, deşi s-a înregistrat cel mai slab ritm de creştere regional din ultimii peste trei ani, avansul a rămas solid în Ungaria şi Polonia. Dar slăbiciunea cu care se confruntă zona euro va avea probabil efecte mai profunde iar creşterea în CEE va încetini probabil mai accentuat în 2020”, se arată într-un raport al Capital Economics.
Datele Eurostat arată că toate ţările UE au raportat creşteri anuale ale PIB în trimestrul trei din 2019, iar cel mai semnificativ avans a fost în: Ungaria (4,8%), Polonia (4%), Bulgaria (3,7%), Lituania (3,6%) şi România (3,2%).
În ritm trimestrial, economia Cehiei a înregistrat în trimestrul trei din 2019 cel mai lent ritm de creştere din ultimii peste trei ani, din cauza declinului industriei.
Toate ţările UE au raportat creşteri trimestriale ale PIB în trimestrul trei din 2019, iar cel mai semnificativ avans a fost în: Polonia (1,3%), Ungaria (1,1%), Bulgaria, Cipru şi Letonia (toate cu 0,7%) şi România (0,6%).
Coroana cehă s-a apreciat joi cu 0,1% faţă de euro, în timp ce zlotul polonez nu s-a modificat semnificativ. Leul s-a depreciat joi cu 0,34 bani (0,07%) faţă de euro, ajungând din nou la un minim istoric în raport cu moneda unică europeană, cursul stabilit de Banca Naţională a României (BNR) fiind de 4.7669 lei/euro.