Discuţiile, care nu mai sunt de actualitate, sunt un indiciu al presiunii cu care se confruntă companiile dominante din sectorul energiei, după ce preţul ţiţeiului a scăzut, ca urmare a efectelor pandemiei de coronavirus (COVID-19).
Negocierile dintre şeful Exxon, Darren Woods, şi cel al Chevron, Mike Wirth, au fost suficient de serioase, deoarece au implicat documente orientative privind anumite aspecte ale discuţiilor despre fuziune. Motivul pentru care nu s-a concretizat tranzacţia nu a putut fi aflat, susţin sursele.
Exxon şi Chevron, care au o capitalizare de piaţă de 190 miliarde de dolari şi, respectiv, 164 miliarde de dolari, nu au comentat informaţia.
În urma declinului de anul trecut al preţului la ţiţei, acţiunile Exxon şi Chevron s-au prăbuşit. Titlurile Exxon au fost cele mai afectate, investitorii fiind îngrijoraţi de profitabilitatea companiei pe termen lung şi de deciziile privind cheltuielile.
Unul din subiectele negocierilor a fost reducerea masivă a costurilor, ceea ce ar fi ajutat companiile să facă faţă dificultăţilor de pe piaţa energiei. La finalul lui 2019, Exxon avea aproximativ 75.000 de angajaţi, iar Chevron aproximativ 48.000.
În urma eşecului negocierilor cu Exxon, Chevron a decis să achiziţioneze producătorul de ţiţei Noble Energy, într-o tranzacţie în numerar şi acţiuni evaluată la cinci miliarde de dolari, care a fost finalizată în octombrie.
Informaţiile privind insuccesul discuţiilor au apărut după ce Exxon s-a aflat sub presiunea unor acţionari privind direcţia sa strategică.
Engine No. 1, o firmă de investiţii cu sediul în San Francisco, a numit săptămâna trecută patru directori în board-ul Exxon şi face presiuni privind alocarea cheltuielilor, prezervarea dividendelor şi majorarea investiţiilor în energie verde.
Chevron a raportat săptămâna trecută pierderi de 11 milioane de dolari în trimestrul patru din 2020, Exxon urmând să publice marţi rezultatele financiare trimestriale.
O entitate combinată Exxon-Chevron ar fi eclipsată în mărime doar de Saudi Aramco, a cărei capitalizare de piaţă se ridică la aproximativ 1.800 miliarde de dolari.
La bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotaţia barilului de petrol ‘light sweet crude’ cu livrare în luna martie a scăzut vineri cu 0,14 dolari, ajungând la închidere la valoarea de 52,20 dolari.
În ianuarie, Arabia Saudită, cel mai mare exportator global de ţiţei, a fost de acord, după discuţiile din cadrul grupului OPEC+ (compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători), să facă reduceri suplimentare voluntare ale producţiei, de un milion de barili pe petrol pe zi (bpd) în februarie şi martie.
În condiţiile extinderii pandemiei de coronavirus (COVID-19) şi înăspririi restricţiilor, cererea de ţiţei scade, iar producătorii încearcă să sprijine preţurile prin reducerea producţiei.
Începând din luna ianuarie 2017, ţările din OPEC+ au redus producţia pentru a susţine preţurile şi a diminua supra-oferta, iar la mijlocul anului trecut au adoptat o reducere record a producţiei cu 9,7 milioane barili pe zi, în contextul în care pandemia de COVID-19 a afectat cererea de benzină şi combustibil pentru avioane.