Revocarea din funcţie a şefului CSA ar putea fi hotărâtă astăzi de către Parlament

Liderul grupului UDMR din Senat, Fekete-Szabo András-Levente, a precizat că această decizie a fost luată în urma unui raport întocmit de Comisiile pentru buget-finanţe, document care, potrivit acestuia, nu a fost adus la cunoştinţa membrilor conducerii Parlamentului.

Votul se va da pe buletine, cei care se pronunţă pentru revocarea lui Buzoianu urmând să taie numele acestuia.

Senatorul UDMR a subliniat că această propunere va fi supusă votului plenului.

Dacă Buzoianu va fi revocat din funcţie, senatorii şi deputaţii vor vota, în cursul zilei de marţi, un preşedinte interimar.

Preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, Constantin Buzoianu, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX că va fi revocat din funcţie şi susţine că piaţa asigurărilor se confruntă cu „probleme grave”, care, în cazul producerii unui cutremur puternic, ar face ca scandalul FNI să pară un mic accident.

„Astăzi, în şedinţa celor două comisii de buget-finanţe ale Parlamentului, am fost invitat să particip la analizarea unui raport întocmit de Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, care nu îmi era favorabil. Ordinea de zi a şedinţei comisiilor nu a fost publicată din timp, aşa cum prevăd uzanţele. Practic, m-au chemat şi am fost executat, respectiv comisiile au hotărât să înainteze Parlamentului propunerea de revocare din funcţia de preşedinte al Consiliului CSA”, a declarat Constantin Buzoianu.

El susţine că raportul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii a fost întocmit pe baza unor „plângeri nefondate”.

Obţinut de MEDIAFAX, documentul spune că persoane fizice şi juridice au depus la comisia parlamentară un număr însemnat de petiţii, din analiza cărora au rezultat „o serie de sincope cu privire la modul în care CSA îşi îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege”.

În urma audierilor de către membrii comisiei parlamentare a reprezentanţilor CSA, la care a participat şi Constantin Buzoianu, aceştia au apreciat că se „menţine aceeaşi modalitate simplistă şi evazivă de abordare şi o lipsă privind identificarea unor soluţii concrete, ce decurg întocmai din atribuţiile ce revin acestei autorităţi prin lege”.

În raport se spune că există o suspiciune referitoare la existenţa unei presupuse stări de incompatibilitate în care se află Buzoianu, determinată de calitatea de asociat pe care fiul acestuia, Sorin Buzoianu, o are în mai multe societăţi ce activează în domeniul asigurărilor.

„În concluzie, membrii comisiei, urmare consultărilor avute după finalizarea discuţiilor purtate cu conducerea CSA, au hotărât sesizarea Agenţiei Naţionale pentru Integritate în vederea verificării presupusei stări de incompatibilitate în care se află domnul Buzoianu, precum şi solicitarea unor documente şi rapoarte întocmite de CSA cu privire la cazuistica aflată în atenţia comisiei noastre”, se arată în document.

Totodată, se mai spune în document, modul în care conducerea CSA a înţeles să răspundă problemelor ridicate atât în memoriile cetăţenilor, cât şi pe parcursul audierii, ridică „serioase semne de întrebare” asupra îndeplinirii de o manieră eficientă a competenţelor cu privire la protejarea drepturilor consumatorilor din acest domeniu.

„Având în vedere cele menţionate mai sus, dar şi a faptului că această instituţie se află sub autoritatea Parlamentului, vă rugăm să apreciaţi în consecinţă”, se precizează la finalul documentului.

Buzoianu spune că petiţiile au fost înaintate de societăţile de asigurare ale căror interese le-a lezat prin măsurile adoptate de la preluarea mandatului, în toamna anului 2011.

„Eu, la preluarea mandatului, ştiam că este o situaţie dificil de gestionat, dar realitatea a depăşit cu mult aşteptările mele. În piaţa asigurărilor, în ultimii ani, a apărut şi s-a dezvoltat un «sistem» de favorizare a unor societăţi de asigurare care nu respectă regulile de bază din domeniu, practică tarife RCA nesustenabile, nu achită daunele către păgubiţi, respectiv către unităţile de reparaţii auto, şi împotriva cărora nu au fost luate la timp măsurile necesare, în primul rând datorită favoritismului practicat faţă de acestea, de traficul de influenţă şi nu numai”, spune Buzoianu.

Un alt domeniu care a evoluat într-o manieră asemnătoare îl reprezintă activitatea de subscriere pe segmentul poliţelor obligatorii pentru locuinţe.

„Societatea care emite aceste poliţe, Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), creată urmare aplicării Legii 260/2008, care din păcate a fost modificată în 2010, a fost concurată în mod incorect în primul rând de proprii acţionari, care au vândut poliţe cu aceeaşi denumire la tarife asemănătoare celor obligatorii şi cu clauze aparent favorabile asiguraţilor, contracte care însă nu asigură o acoperire corespunzătoare a intereselor asiguraţilor. În plus, şi cel mai grav aspect, portofoliul de poliţe facultative pentru locuinţe emise de aceşti asigurători nu este acoperit prin reasigurare la nivelul riscurilor asumate”, a afirmat şeful CSA.

El a apreciat că fosta conducere a CSA nu a intervenit la timp şi nu a luat măsurile care s-ar fi impus tot din cauza «sistemului» prezentat anterior.

„De la preluarea mandatului, reprezentanţii societăţilor favorizate au încercat insistent atât direct, cât şi prin diverse alte modalităţi, continuarea aceluiaşi mod de lucru atât cu mine, cât şi cu alţi membri ai Consiliului CSA. Pentru realizarea acestei acţiuni, mai întâi s-a încercat metoda convingerii, apoi a constrângerii prin şantaj şi în final prin ameninţărea că dacă voi continua, o să fiu zburat din funcţie în 5 minute cu scaun cu tot”, a continuat Buzoianu.

După etapa ameninţărilor, spune Buzoianu, a avut loc o întâlnire a reprezentanţilor societăţilor favorizate de sistem, „la o cafea”, în care s-a pus la punct scenariul şi regia îndepărtării sale din funcţie.

„Pentru că nu s-a găsit o formulă legală de punere în practică a acestui scenariu s-a trecut la etapa înscenării, respectiv petiţii către una din comisiile Parlamentului (Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii – n.r.). Documentul întocmit de această comisie a fost analizat într-o şedinţă a comisiilor reunite de buget-finanţe ale Parlamentului. În urma acestei analize, membrii celor două comisii au decis să propună Parlamentului revocarea mea din funcţia de preşedinte al Consiliului CSA”, a spus şeful autorităţii de reglementare.

El a mai spus că industria asigurărilor se confruntă cu „probleme grave”, pe care a încercat să le rezolve, dar iniţiativele CSA au deranjat foarte mult anumite societăţi de asigurare.

„Chiar dacă eu plec, problemele rămân. În acest context, ferească Dumnezeu de producerea unui cutremur de magnitudine ridicată. O astfel de situaţie va face scandalul FNI să pară un mic accident. O altă problemă a industriei asigurărilor o reprezintă amendamentele la Legea 260/2008, care au fost adoptate recent de către una din comisiile Parlamentului, care sunt anticoncurenţiale. În plus, reasigurarea este o altă problemă gravă a industriei, de fapt lipsa acesteia”, a arătat Buzoianu.

Actualul şef al CSA a fost votat preşedinte al Consiliului instituţiei de către Parlament în septembrie 2011, după ce, în mod suprinzător, Cristian Constantinescu, un profesionist în asigurări şi fost şef al Allianz-Ţiriac Asigurări, a fost respins de comisiile de specialitate, deşi era susţinut de Partidul Democrat Liberal, aflat atunci la putere.

Absolvent al Academiei de Studii Economice în anul 1971, Buzoianu a lucrat ca economist, după care a intrat în Ministerul de Interne.

Din 1976, timp de 4 ani, el a fost ofiţer de poliţie economică la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Constanţa, fiind apoi promovat ca şef birou în cadrul aceleiaşi instituţii.

După ce în 1987 a trecut la Regionala CFR Constanţa, ca şef serviciu poliţie transporturi, şeful CSA a revenit la IPJ Constanţa după Revoluţie, în 1992, ca director – inspector şef.

Înainte de a ajunge şeful CSA, el a fost vicepreşedinte al acestei instituţii, în perioada în care autoritatea a fost condusă de Angela Toncescu.

În 2011, piaţa asigurărilor generale şi de viaţă a scăzut cu 4,3%, la 7,95 miliarde de lei, rezultat influenţat de reducerea veniturilor din poliţe generale cu 6,5%, la 6,21 miliarde de lei, în timp ce veniturile din asigurări de viaţă au urcat cu 4,6%, la 1,74 miliarde de lei.

De asemenea, industria de profil a încheiat anul 2011 cu o pierdere de 325,86 milioane de lei, de aproape 8 ori mai mare faţă de cea înregistrată în anul precedent.

În 2010, pierderile pieţei au fost de 41,37 milioane de lei, fata de rezultatul negativ de 103,3 milioane de lei din 2009 şi de 582,5 milioane de lei din 2008.