Patronii Băncii Carpatica rămân fără drept de vot. Directorii caută cumpărători fără voia patronilor
Ilie Carabulea şi Corneliu Tănase, acţionarii principali al Băncii Comerciale Carpatica (BCC), au atras atenţia directorului general al băncii, Johan Gabriels, că a introdus fără acordul lor, pe ordinea de zi a AGA din 10 aprilie, cererea de a împuternici Directoratul să analizeze şi să identifice „eventualele oportunităţi de dezvoltare a Băncii, prin realizarea unei fuziuni şi, în cazul în care există o aslfel de oportunitate”, să întocmească un proiect de fuziune care să fie supus aprobării acţionarilor – se spune într-un raport trimis de bancă la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).
Realizarea unui proiect de fuziune presupune alegerea bănci cu care BCC ar fuziona şi negocierea termenilor fuziunii.
Carabulea şi Tănase ceruseră convocarea acţionarilor pentru reducerea de la cinci la trei persoane, atât numărilui de membri ai Consiliului de Supraveghere, cât şi a numărului de membri ai Directoratului, în intenţia de a înlocui actuala conducere executivă, potrivit unor iopinii din piaţă.
Carabulea şi Tănase au mai cerut şi prezentarea unui raport privind modul în care Directoratul a supravegheat realizarea bugetului pe anul 2013 şi reconfirmarea membrilor Consiliului de Supraveghere.
Ilie Carabulea, care are peste 41% din acţiunile BCC, se află în arest preventiv, fiind cercetat în legătură cu presupuse operaţiuni ilegale ale companiei de asigurări Carpatica Asig, parte a Grupului Carpatica.
Corneliu Tănase are peste 11 % din acţiunile BCC.
Cei doi sunt revoltaţi.
„Din modul de formulare şi înscriere în ordinea de zi a AGEA a unui punct necerut de noi (…), lăsaţi să se înţeleagă că acest convocator, publicat de dumneavoastra în data de 6 Martie 2014 şi corectat în 10 martie, a fost acceptat de noi având calitatea de acţionari semnificativi (…), lucru total neadevărat şi revoltător„, se spune în scrisoarea trimisă de Carabulea şi Tănase, directorului Gabriels.
Vânzarea Băncii Carpatica este unul dintre subiectele preferate pe piaţa de capital, fiind printre puţinele cu capital românesc.
În afară de BCC, eventuale ţinte de achiziţii ar mai fi Banca Transilvania (TLV), CEC Bank (deşi statul nu ia în considerare această altternativă) şi alte două bănci mici, Banca Comercială Feroviară, controlată de omul de afaceri Valer Blidar, şi Banca Romana de Credite şi Investiţii, controlată de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu.
Totodată, un alt raport a anunţat aseară că Banca Naţională a României (BNR), prin ordin al prim viceguvernatorului său, „a dispus Băncii Comerciale Carpatica să ia măsura consemnării constituirii grupului de persoane fizice care acţionează concertat şi care deţin participaţii calificate, format din cei doi acţionari semnificativi domnul Carabulea Ilie şi domnul Tănase Corneliu”.
Ordinul BNR reaprinde problema eventualei oferte obligatorii de preluare a restului acţiunilor BCC, pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) ar trebui să o impună celor doi acţionari semnificativi.
Bănca Comercială Carpatica (BCC) este evaluată la BVB la 196 de milioane de lei.