Revolut are o jumătate de milion de clienţi în Bucureşti

Conform unui comunicat al companiei, clasamentul este condus de Londra, iar Bucureştiul este urmat de Dublin, Varşovia, Budapesta, Paris, Madrid, Sofia, Vilnius, Barcelona. De altfel, banca digitală se bucură de popularitate în rândul locuitorilor din cinci capitale situate în Europa Centrală şi de Est (CEE), care cumulează aproape 1,5 milioane de utilizatori, scrie Agerpres.

Bucureştiul are un scor bun şi în privinţa ratei de adopţie a aplicaţiei Revolut, care se ridică la 41% din populaţia activă. Practic, patru din zece bucureşteni cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani deţin un card Revolut şi îl folosesc zi de zi pentru operaţiuni bancare şi tranzacţii: transferuri bancare sau P2P, schimb valutar, plăţi către comercianţi, economii, credite de nevoi personale, investiţii sau pentru a-şi controla bugetul personal.

Cele mai ridicate rate de adopţie în rândul populaţiei în vârstă de muncă în cadrul oraşelor din top 10 se înregistrează în Dublin (86%) şi Vilnius (45%), urmate de Bucureşti cu 41% rată de adopţie, Sofia (35%), Varşovia (30%) şi Budapesta (28%). În Londra, rata de adopţie este de 19%.

La nivel naţional, Revolut a ajuns la o rată de adopţie de 31% în rândul populaţiei active. Dacă la finalul anului 2021, serviciile băncii digitale de origine britanică erau cunoscute mai ales de locuitorii capitalei, în prezent, baza de clienţi cuprinde tot mai mulţi utilizatori din oraşele din ţară.

Pe locul al doilea se află Iaşi, cu aproape 90.000 de clienţi, urmat de Cluj-Napoca, cu 89.000 clienţi, Timişoara (71.000 clienţi), Constanţa (63.000 clienţi) şi Braşov (62.300 clienţi). În top 10 se mai află Craiova, Galaţi, Ploieşti şi Sibiu, având între 35.000 – 47.000 de clienţi fiecare.

Aproape o treime dintre clienţi (29%) se încadrează în segmentul de vârstă 25-34 de ani, 24% sunt din categoria 35-44 de ani, iar 23% din categoria 18-24 de ani. Revolut a început să crească în popularitate şi printre segmentele de vârstă aflate în vârf de carieră sau seniori (16% din categoria 45-54 de ani şi 6% din categoria 55-64 de ani), pe măsură ce şi-a diversificat portofoliul de produse şi funcţionalităţi. Astfel, a evoluat de la poziţionarea de aplicaţie specializată în transferuri rapide şi schimb valutar, preferată mai ales de pasionaţii de călătorii, la cea de cont bancar primar.

„Am remarcat, anul trecut, o creştere importantă a utilizării Revolut atât printre consumatorii din tânăra generaţie, care sunt nativi digitali, cât şi printre segmentele mai mature de consumatori. Această a doua categorie de clienţi ni s-a alăturat mai ales în timpul pandemiei de COVID-19, când tot mai mulţi consumatori au renunţat la numerar sau la serviciile financiare clasice pentru a se bucura de beneficiile banking-ului digital. Cu Revolut, clienţii români au un IBAN în moneda locală, au direct în telefonul mobil acces la fondurile lor, indiferent de moneda în care le deţin, pot alimenta contul în câteva secunde şi pot direcţiona fonduri către investiţiile preferate, într-un mediu securizat şi care nu necesită consum de timp şi energie din partea lor. Din doar câteva apăsări de ecran, pot transfera bani copiilor sau celor apropiaţi, pot economisi sau pot accesa servicii de turism şi recompense care le dau bani înapoi pe măsură ce cheltuiesc. Toate aceste beneficii sunt tot mai apreciate în regiunea noastră şi ne bucurăm să vedem că devin accesibile nu doar în marile aglomerări urbane, ci şi în oraşele mici şi mijlocii, în zonele mai slab bancarizate din întreaga regiune”, a declarat Aleksej Koscejev, head of Growth Revolut pentru regiunea Europa Centrală şi de Est (CEE).

Potrivit un studiu realizat de Dynata pentru Revolut, în ianuarie 2023, IBAN-ul local este pe primul loc între caracteristicile pe care ar trebui să le aibă un cont bancar principal pentru a satisface nevoile clienţilor români (43%). Pe locul al doilea se află posibilitatea de a încasa salariul în acest cont (12%), iar pe locul al treilea (7%), capacitatea de a face plăţi către instituţiile statului sau de a accepta plăţi din partea autorităţilor publice (pensii, alocaţii pentru copii, indemnizaţii etc.) şi de a achita facturi şi abonamente, prin debit direct.