Rezerva Federală, obligată să-şi retragă intenţiile de creştere a dobânzii – Saxo Bank

Potrivit acestuia, în Q3, votul Brexit şi relaxarea ulterioară din partea Băncii Angliei au subliniat ideea că băncile centrale nu vor face niciodată nimic să supere piaţa şi au încurajat o nouă prelungire a asumării riscului.

Tranziţia progresivă către o politică fiscală de la ortodoxia băncilor centrale este inevitabilă, iar tema atingerii randamentului ar putea întâmpina neplăceri în Q4.

‘Tema noastră principală de tranzacţionare pentru Q4, aşadar, este aceea că, având în vedere încrederea în scădere în relaxarea cantitativă şi impactul său, ne aşteptăm ca valutele QE principale să performeze bine faţă de majoritatea celorlalte valute. În multe feluri, Q3 s-a simţit ca şi cum pieţele şi-au ţinut respiraţia la unison pe măsură ce pieţele de active şi volatilitatea valutelor au scăzut la scară largă pe parcursul trimestrului, chiar şi după ce votul Brexit a zdruncinat lumea financiară spre finalul lui Q2’, a adăugat John J. Hardy.

Cea mai mare parte a reacţiilor după votul Brexit a fost absorbită în primele 24 de ore, iar volatilitatea s-a diminuat în mare parte a trimestrului, chiar dacă s-a observat o devalorizare abruptă a lirei sterline. În alte părţi, tăcerea ciudată ce s-a impus în Q3 a fost de fapt o extensie a întoarcerii masive a apetitului pentru risc şi a regimului de ‘atingere a randamentului’ ce s-a dezvoltat după criza de la începutul anului.

Pe 21 septembrie, Banca Japoniei a limitat de facto relaxarea cantitativă. Anunţul Băncii Japoniei a abandonat ţinta stabilită pentru achiziţia activelor şi a anunţat, în schimb, punerea accentului pe administrarea curbei randamentului.

În mod clar, Banca Japoniei rămăsese fără obligaţiuni de cumpărat şi nu i-a plăcut faptul că aplatiza curba de randament, reducând capacitatea băncii japoneze de a câştiga profituri în modelul tradiţional bancar de a împrumuta bani pe termen scurt şi de a da bani cu împrumut pe termen lung. Însă noul scop a fost o mişcare inteligentă, căci banca a evitat o avalanşă în cumpărarea yenului având în vedere că mişcarea a avut şi implicaţii pe termen lung, a adăugat John J. Hardy.

Observatorii pieţei contrazic faptul că Fed ar putea să se întoarcă la un regim de relaxare cantitativă dacă pieţele se destabilizează sau economia SUA dă semne că alunecă spre recesiune.

De fapt, Janet Yellen a proclamat în cadrul discursul său descurajant, susţinut la Jackson Hole, Wyoming, că o nouă relaxare ar lua forma continuării relaxării cantitative dacă scopul este acela de a lărgi gama de active şi o îndrumare suplimentară energică.

John J. Hardy anticipează, în analiza trimestrială Saxo Bank, o creştere a volatilităţii în Q4, iar valutele QE principale să performeze bine faţă de majoritatea celorlalte valute, mai ales cele ce au beneficiat cel mai mult anul acesta de tema atingerii randamentului, cum sunt mărfurile şi valutele din pieţele emergente.

Doar nesiguranţa faptului că nu se ştie dacă Donald Trump sau Hillary Clinton va fi noul preşedinte va ocupa destul de mult spaţiu de discuţii în Q4. La prima vedere, o victorie a lui Trump ar însemna o nesiguranţă mai mare şi un risc mai mare pentru o corecţie a pieţei activelor cu o presupusă lipsă a încrederii în dolarul american şi o lichidare a obligaţiunilor de tezaur americane. Atenţia asupra implicaţiilor fiscale pentru unele dintre propunerile sale legate de cheltuieli şi reducerea impozitelor este de asemenea citată ca fiind un element negativ pentru dolar.

Potrivit reprezentantului Saxo Bank, dolarul ar putea foarte bine să se întărească dacă Trump va câştiga. Pieţele s-ar putea poziţiona pentru o repatriere masivă a profitului companiilor pe viitor şi mai puţine riscuri pentru economia SUA decât în alte părţi. De asemenea, noile cheltuieli fiscale ale lui Trump se vor simţi cu o mare întârziere, iar Fed ar putea fi reticent să coopereze cu Trump, care, inevitabil, ar politiza elaborarea politicilor Fed. Singura garanţie 100% cu o preşedinţie a lui Trump va fi că Yellen nu va mai fi preşedintele Fed atunci când îi va expira mandatul în februarie 2018.

În ceea ce priveşte valutele, dolarul este încă adăpostul sigur favorit în vremuri de volatilitate, deşi Q4 ar putea fi destul de dificil.

Yenul este o opţiune dificilă, căci implicaţiile pe termen scurt a ceea ce a reprezentat o limitare de facto din partea Băncii Japoniei în septembrie sunt pozitive pentru JPY, dar Japonia va fi probabil prima valută importantă care să ia în considerare stimulentele fiscale, ceea ce va duce la scăderea dobânzilor reale.

Euro s-ar putea dovedi relativ rezistent la faptul că BCE se îndepărtează de relaxarea cantitativă, dar o nouă criză politică legată de viitorul UE şi provocările actuale pentru băncile europene ar putea obliga Europa să se îndrepte mai rapid către o nouă relaxare masivă cu susţinere fiscală ceea ce ar duce la scăderea bruscă a euro faţă de dolarul american, comentează John J. Hardy.

În ceea ce priveşte lira sterlină, aceasta va găsi un nivel minim în Q4, deşi riscul de scădere s-ar putea extinde şi în Q1, până la momentul maxim de nesiguranţă când este invocat Articolul 50. Lira sterlină devine foarte ieftină, dar va trebui să vedem semne ale transformării celui mai mare deficit de cont curent din lumea dezvoltată înainte ca valuta să se poată stabiliza şi, posibil, redresa. Lira sterlină va depăşi situaţia prima dată faţă de un euro posibil zdruncinat în 2017.

Situaţia în rândul valutelor G10 este destul de variată, deşi împărtăşesc în mare parte riscul structural din cauza faptului că au umflat bule destul de mari ale datoriilor private.

În Q4 pot apărea crăpături în unele dintre aceste bule, în special în sectorul imobiliar din Australia şi Canada. Pe termen mai lung, reacţia inevitabilă va fi ajutoare financiare enorme ce vor mobiliza bilanţul public pentru a ajuta sectorul privat. Relaxarea cantitativă ajunge la economiile mici, cu alte cuvinte, chiar dacă pierde teren în G3. Am mai jucat piesa asta înainte, acest lucru va însemna dobânzi reale mai mici şi valute mai slabe. Ca întreg, valutele G10 ar putea performa mai slab faţă de G3 în Q4.

Intenţiile regimului chinez legate de politica valutară sunt de nepătruns, dar având în vedere creşterea evidentă şi foarte înfricoşătoare a bulei de credit şi împrumuturile neperformante inevitabile pe care această bulă le-a creat, una dintre supapele de siguranţă disponibile pentru a detensiona este devalorizarea suplimentară a valutei. China va menţine probabil rata destul de stabilă cel puţin până după alegerile prezidenţiale din SUA, a mai adăugat reprezentantul Saxo Bank.