Municipalităţile chineze îndatorate reprezintă un risc important pentru a doua mare economie a lumii şi, posibil, asupra stabilităţii sale financiare, susţin economiştii, pe fondul agravării crizei imobiliare a mai multor ani de investiţii uriaşe în infrastructură şi a exploziei costurilor asociate cu pandemia de COVID-19.
Datoriile administraţiilor locale din China au ajuns la 92.000 de miliarde de yuani, sau 76% din PIB în 2022, de la 62,2% din PIB în 2019. O parte din aceste datorii sunt emise de vehicule speciale de finanţare ale administraţiilor locale, pe care oraşele chineze le utilizează pentru a strânge bani destinaţi proiectelor de infrastructură.
Potrivit surselor citate de Reuters, săptămâna trecută Banca centrală a Chinei a emis ordine către marile bănci de stat să prelungească maturităţile, să ajusteze planurile de rambursare şi să reducă dobânzile pentru împrumuturile restante ale vehiculelor speciale de finanţare ale administraţiilor locale.
Pentru a se asigura că băncile nu vor înregistra pierderi mari de pe urma restructurării datoriilor, dobânzile pentru împrumuturile rostogolite nu ar trebui să fie mai mici decât cele la titlurile de stat emise de Trezoreria chineză, a precizat una dintre surse, adăugând că durata împrumuturilor nu ar trebui să depăşească 10 ani. În prezent, randamentul pentru obligaţiunile guvernamentale pe 10 ani emise de Trezoreria chineză este de aproximativ 2,7%.
Cu toate acestea, Guvernul de la Beijing a adoptat o abordare prudentă în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor cu datoriile administraţiilor locale pentru a evita riscul unui hazard moral. Investitorii ar putea fi încurajaţi să îşi asume riscuri şi mai mari plecând de la supoziţia că Beijingul va veni întotdeauna în sprijinul administraţiilor locale sau companiilor.