‘Pe măsură ce rata creditelor neperformante continuă să crească, ajungând la peste 22% în primul trimestru din 2014, mulţi bancheri români sunt preocupaţi de calitatea portofoliului lor de credite, precum şi de disponibilitatea capitalului, de vreme ce instituţiile de credit pot fi nevoite să ceară acţionarilor infuzii de capital pentru a se conforma cu normele prudenţiale ale Băncii Naţionale a României’, arată Paul Facer, partener, liderul echipei de servicii de audit pentru sectorul financiar, PwC România.
Pe de altă parte, liderul echipei de consultanţă fiscală al PwC, Diana Coroabă, consideră că în mediul post-criză practicile de afaceri obişnuite nu mai sunt o strategie sănătoasă de creştere pentru băncile româneşti.
‘Este clar că în mediul post-criză, practicile de afaceri obişnuite nu mai sunt o strategie sănătoasă de creştere pentru băncile româneşti care trebuie să-şi ajusteze guvernanţa corporativă, practicile de vânzări şi de afaceri, precum şi să-şi redimensioneze echipele şi să le redefinească funcţiunile pentru a se adapta noii realităţi economice. De vreme ce băncile româneşti au trecut prin procese ample, şi uneori dureroase, de reorganizare în ultimii ani, bancherii sunt preocupaţi de eficienţa managementului schimbării şi de impactul pe care aceste schimbări îl vor avea asupra organizaţiilor lor în viitor’, explică Coroabă.
O diferenţă notabilă între sondajul din România şi cel global a fost nivelul redus de preocupare al bancherilor locali cu privire la riscurile tehnologice şi criminalitatea informatică. În timp ce la nivel global acestea sunt printre primele 10 riscuri menţionate, bancherii români le menţionează în mult mai mică măsură.
Spre deosebire de ediţia din 2012 a sondajului, în care riscul de lichiditate era văzut ca una dintre principalele ameninţări pentru sistemul bancar din România, acest risc se pare că s-a estompat pe măsură ce bancherii locali au văzut că Banca Naţională a furnizat suficientă lichiditate în piaţă şi a redus treptat rezervele minime obligatorii.
Sondajul clasifică percepţia la nivel global şi în România cu privire la îngrijorările bancherilor şi principalele riscuri.
Pe locul unu la nivel global se află supra-reglementarea, în timp ce în România este riscul de credit. Ingerinţa politică este plasată pe locul doi, la nivel global, în timp ce în România pe locul doi ca grad de risc se regăseşte climatul macro-economic. Pe trei la nivel global se află riscul general, iar în România sunt identificate ca potenţial factor de îngrijorare instrumentele financiare derivate.
Între celelalte riscuri percepute de bancheri au fost enunţate riscul tehnologiei informaţiei, guvernanţa corporativă, profitabilitatea, disponibilitatea capitalului, managementul schimbării, riscul de credit, riscul valutar, criminalitatea economică, practicile de vânzări şi de afaceri, rata dobânzilor, ingerinţa politică, riscul tehnologiei informaţiei, resursele umane, pieţele de capital, pieţele de mărfuri
Sondajul se bazează pe răspunsurile a peste 650 de bancheri, reprezentanţi ai autorităţilor de reglementare şi observatori ai sectorului bancar din 59 de ţări, între care 10 sunt respondenţi din România.