Riscurile aferente stabilităţii şi bunei funcţionări a fondurilor de pensii se menţin la niveluri foarte scăzute (raport ASF)

„Şi pe parcursul trimestrului I 2019, piaţa pensiilor private a rămas cel mai semnificativ segment al pieţei financiare nebancare supravegheat de ASF din perspectiva valorii activelor. Astfel, la 31 martie 2019, valoarea totală a activelor sistemului de pensii private a fost de 53,21 miliarde lei, în creştere semnificativă atât comparativ cu trimestrul anterior, cât şi cu acelaşi trimestru al anului 2018. Riscurile aferente fondurilor de pensii, atât pentru Pilonul II, cât şi pentru Pilonul III se menţin la un nivel foarte redus ca urmare a diversificării şi calităţii plasamentelor deţinute de fonduri şi a nivelului adecvat de lichiditate”, subliniază documentul citat.

Potrivit Raportului, în prezent, pe piaţa fondurilor de pensii, serviciile de depozitare a activelor sunt oferite de trei instituţii de credit autorizate de BNR: BRD, care deţine cea mai ridicată pondere a activelor, de aproximativ 82%, UniCredit – 14% şi BCR – 4%.

„Aşadar, gradul de concentrare se menţine ridicat pe acest segment de piaţă, atât din cauze structurale ce ţin de mecanismele de funcţionare a sistemului şi de caracteristicile acestuia, cât şi ca urmare a evoluţiei sale în timp. Nivelul ridicat de concentrare reprezintă principala preocupare din perspectiva riscurilor operaţionale pentru acest segment de piaţă”, se mai arată în document.

Pe de altă parte, specialiştii ASF explică faptul că mecanismul de funcţionare a sistemului de pensii private de tip contribuţii definite cu garanţii (la nivelul sumei contribuţiilor) exclude din start riscul de solvabilitate care constituie principala preocupare în cazul sistemelor de pensii bazate pe definirea beneficiilor (predominante încă în Europa atât ca număr, cât şi ca active).

De asemenea, o serie de alte riscuri relevante pentru acest domeniu (ex. riscul privind o eventuală rată insuficientă de înlocuire a venitului din perioada activă cu cel din pensia privată sau riscul de lichiditate) nu sunt aplicabile deocamdată în cazul sistemului de pensii private din România datorită maturităţii încă reduse a acestuia şi ponderii încă nesemnificative a participanţilor aflaţi aproape de momentul pensionării la limită de vârstă.

„În contextul în care riscul de credit este diminuat în cazul tuturor fondurilor printr-o calitate ridicată a titlurilor de credit deţinute (în principal obligaţiuni suverane), riscuri relevante pentru piaţa pensiilor private din România rămân cele din sfera riscului de piaţă (privind posibile fluctuaţii adverse ale preţurilor activelor financiare aflate în portofoliile fondurilor, în prezent fiind gestionat printr-o diversificare adecvată), a riscului de lichiditate a pieţei (în principal, valoarea redusă a tranzacţiilor la bursa locală şi insuficienta diversificare a categoriilor de emitenţi şi de instrumente financiare disponibile) şi riscului de concentrare a serviciilor de administrare şi serviciilor de depozitare a activelor fondurilor. Acesta din urmă reprezintă principala preocupare, fiind atent monitorizat, dar dificil de diminuat, fără a induce alte riscuri, având în vedere cauzele structurale specifice acestei pieţe (valabile inclusiv la nivel european)”, se mai arată în raportul ASF.

Cea mai mare pondere în portofoliile fondurilor de pensii private este deţinută de instrumentele financiare cu venit fix (în special titluri de stat, urmate de obligaţiuni supranaţionale, municipale şi corporative).

La nivel agregat de piaţă, structura plasamentelor fondurilor de pensii administrate privat (Pilonul II) se menţine orientată preponderent către titluri de stat (în proporţie de peste 61%). Următoarea clasă de active ca importanţă în portofoliile fondurilor este reprezentată de investiţiile în acţiuni listate cu o pondere de circa 18%.

În prezent, pe Pilonul II activează 7 fonduri de pensii iar pe Pilonul III 10.