Robert Negoiță, primarul Sectorul 3, interzice publicarea numelor celor care construiesc. Familia sa are proiecte cu mii de apartamente în sector

Primăria Sectorului 3 este singura din București care a decis să nu mai facă publice numele celor care vor să construiască în sector, fie că sunt persoane fizice sau juridice. Din 2018, Primăria Sectorului 1 a fost prima care a exceptat de la publicare numele persoanelor fizice care solicitau documente pentru construcție, lăsând publice numele firmelor. Totuși, din decembrie 2020, Primăria Sectorului 1 a revenit asupra acestei decizii.

Legea nr. 50/1991, care reglementează autorizarea executării lucrărilor de construcţii, prevede ca primăriile să publice pe paginile de internet listele cu autorizațiile și certificatele de urbanism emise. Cetățenii pot consulta gratuit informații despre viitoarele construcții.

Acest lucru îl făcea și Primăria Sectorului 3 până în luna martie, când au fost șterse din listele cu autorizațiile de construcție și certificatele de urbanism numele beneficiarilor construcțiilor, atât persoane fizice, cât și juridice. Măsura a fost aplicată și anilor anteriori.

Practic, astăzi, cetățenii pot afla doar unde se construiește și ce, nu și cine. Primăria oferă numărul topografic sau cadastral al propretății, însă pentru aflarea proprietarului în funcție de aceste coordonate, cetățeanul ar trebui să apeleze la serviciile Agenției Naținale de Cadastrul și Publicitate Imobiliară (ANCPI), contra cost. 

Primăriile din celelalte sectoare publică aceste liste, unde sunt incluse numele celor care vor să construiască.

Ce spune Primăria Sector 3

Economica.net a întrebat Primăria de ce au fost schimbate listele și de ce nu se mai regăsesc numele beneficiarilor. În răspunsul oficial, Primăria face trimitere la articolul 41 din Legea 50/1991, unde se stipulează că „lista certificatelor de urbanism este publică” și „lista se actualizează și se afișează lunar la sediul și pe pagina proprie de internet a emitentului și cuprinde enumerarea certificatelor de urbanism emise inclusiv în luna precedentă (în ordinea eliberării), făcându-se evidențierea fiecărui imobil prin menționarea adresei, a numărului cadastral și de carte funciară, precum și a scopului pentru care a fost emis actul”.

Ordinul nr 3454/2019 a venit și a modificat articolul 41 din Legea 50/1991. Anterior acestui ordin, evidențierea imobilelor se făcea prin menționarea numelui și prenumelui solicitantului. 

Primăria face trimitere și la articolul 55 care vorbește despre caracterul public al acestor informații, care „se asigură fără a aduce atingere restricțiilor impuse de legislația în vigoare privind secretul comercial și industrial, proprietatea intelectuală, protejarea interesului public și privat, garantarea și protejarea drepturilor fundamentale ale persoanelor fizice, cu privire la dreptul la viață intimă, familială și privată”.

Iar în final, invocă GDPR și spune că „listele certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construcție au fost modificate în vederea respectării modificărilor intervenite în legislația incidentă, respectiv Legea 51/1991”.

Ce spune avocatul

Economica.net a cerut și o părere avizată pe această temă. Avocata Simona Neagu, Counsel și Coordonator al practicii de Litigii din cadrul Clifford Chance Badea spune că „dispozițiile art. 51 din Normele de aplicare a Legii nr. 51/1991 nu interzic autorităților emitente să divulge numele solicitanților. Din acest motiv, unele autorități au continuat să publice numele”.

Când este invocat GDPR-ul, apar interpretările,  mai spune Neagu. „Dispozițiile art. 86 din Regulamentul General privind Protectia Datelor permit autorităților publice să divulge date cu caracter personal (cum sunt și numele persoanelor) pentru îndeplinirea unei sarcini care servește interesului public. Dispozițiile comunitare nu furnizează reguli concrete referitoare la modul în care trebuie să se stabilească echilibrul dintre accesul public la documente oficiale și normele privind protecția datelor. Din acest motiv, autoritățile publice pot avea interpretări și abordări diferite”, ne-a mai declarat Simona Neagu.

Avocata mai spune că solicitarea certificatului de urbanism presupune ieșirea din sfera strict privată a persoanei solicitante. „Scopurile solicitării unui certificat de urbanism implică, într-o anumită măsură, o dimensiune publică, și poate justifica obligația autorităților emitente de dezvăluire a numelui solicitanților, la cererea publicului. În susținerea acestui argument o referință importantă este decizia CEDO în cauza Magyar Helsinki Bizottság contra Ungariei”, adaugă Neagu.

Dacă în cazul persoanelor fizice apar interpretări, iar autoritățile publice invocă GDPR-ul în ceea ce privește publicarea numelui solicitantului unui cerfiticat de urbanism, în cazul persoanelor juridice situația este diferită. Numele firmelor este deja public, încă de la înființare, atât la Registrul Comerțului, cât în Monitorul Oficial.

„Aceste impedimente nu sunt însă aplicabile în cazul persoanelor juridice ale căror denumiri sunt publice, în temeiul Legii nr. 26/1990 privind Registrul Comerțului. În cazul autorizațiilor de construire nu a existat niciodată o obligație legală expresă de publicare a numelor persoanelor fizice beneficiare”, a mai declarat pentru Economica.net, Simona Neagu, Counsel și Coordonator al practicii de Litigii din cadrul Clifford Chance Badea.

Afacerile imobiliare ale familiei Negoiță

Familia primarului Robert Negoiță derulează afaceri imobiliare în sector. Cea mai recentă achiziție vizează un teren de peste zece hectare ale Tubinox de la compania indiană Virag, cu activități în domeniul siderugiei. Achiziția terenului a fost făcută prin intermediul firmei Future Business Ideas, controlată indirect de părinții și surorile mai mari ale lui Robert și Ionuț Negoiță, potrivit Profit.ro.

Familia Negoiță dezvoltă și ansamblul rezidențial Hills Pallady, unde aproape 2.000 de apartamente iau locul fostei fabrici Romcarton. Un alt proiect este Palladium Residence, care ar urma să aibă la finalizare 2.500 de locuințe. Pe terenul fostei Tubinox ar putea fi construite circa 3.000 de locuințe.

Frații Ionuț și Robert Negoiță nu sunt străini de afacerile imobiliare. Cei doi au construit trei proiecte rezidențiale cu peste de 3.000 de apartamente. În 2009, ANAF a dispus un control pe motiv că apartamentele au fos vândute fără să se plătească TVA.

În 2016, ANAF a publicat o listă cu 187.230 contribuabili persoane fizice, care au restanţe fiscale mai mari de 1.500 lei la 31 martie 2016. Primii zece datornici la stat persoane fizice având fiecare obligaţii fiscale restante între 12 milioane lei şi 232 de milioane de lei. Pe primul loc era Sorin Robert Negoiţă, cu obligaţii fiscale necontestate de 232 de milioane de lei. Negoiță a declarat în mai multe rânduri că nu are de plătit către ANAF nimic.