ROBOR nu se mai opreşte din creştere. A ajuns la 1,58%, maximul ultimilor doi ani şi opt luni

În unsprezece zile bancare indicele Robor (în funcţie de care se stabileşte rata dobânzii variabile la creditele în lei) a crescut de la 0,98% la 1,58%.

„Ne confruntăm cu un ritm destul de accelerat al Robor la trei luni din mai multe motive, dar cred că lucrurile se vor calma. Vor mai exista plăţi de la Ministerul Finanţelor, decontări pentru achiziţii de bunuri şi servicii şi atunci evoluţia Robor se va mai potoli”, a declarat Horia Braun, economist şef al BCR.

Motivele care au condus la majorarea Robor în termen foarte scurt cu un procent foarte mare sunt legate de începerea constituirilor de rezervă minimă obligatorie de către bănci, la final de lună există mereu multe plăţi către bugetul de stat, există aşteptări de întărire a politicii monetare (şedinţa BNR de politică monetară are loc pe 3 octombrie 2017), execuţia bugetară este una neuniformă – 0,88% deficit este foarte puţin faţă de cât va urma. Pe deasupra, BNR a vândut foarte mulţi lei pentru a apăra nivelul de curs de 4,6 lei pentru un euro. Cu toate acestea, dividendele sociale au strâns cei mai mulţi lei din piaţă şi au forţat majorarea dobânzilor.

De asemenea, Ciprian Dascălu, economist şef ING Bank, ne-a declarat că unul dintre cele şapte motive care au condus la această apreciere fără precedent a Robor este dividendul social pe care firmele de stat sunt obligate să îl acorde bugetului de stat. Acordarea forţată a acestor dividende este echivalentă cu strângerea unei mari mase de cash din piaţa interbancară. Retragerea de lichidităţi dintr-o piaţă cu o amplitudine de maximum 4,9 miliarde de lei la sfârşitul lunii august nu poate conduce decât la majorarea dobânzilor.

Guvernul a solicitat tuturor companiilor de stat să vireze la buget în avans sumele sub formă de dividende neangajate în proiecte viitoare, conform declaraţiei premierului Mihai Tudose din 12 septembrie 2017.

Adrian Vasilescu, BNR: Se remarcă în această toamnă tendinţe noi pe piaţa dobânzilor şi a cursurilor valutare

Evoluţia dobânzilor şi a cursului de schimb ar putea avea la bază influenţe de pe pieţele externe, care se pregătesc de sfârşitul epocii dobânzilor joase, iar la acestea se adaugă o tendinţă de depreciere specifică perioadei de toamnă, susţine Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României.

‘Totul este excepţional. În sensul că se remarcă în această toamnă tendinţe noi, tendinţe noi pe piaţa dobânzilor, tendinţe noi pe piaţa inflaţiei, pe piaţa preţurilor, tendinţei noi în cursurile valutare. Aceste tendinţe sunt globale şi este normal să le resimţim şi noi’, a declarat Vasilescu.

În ceea ce priveşte evoluţia ascendentă a dobânzilor, acesta susţine că ea ar putea fi generată de încheierea epocii dobânzilor joase.

‘Suntem în 2017, septembrie. Ne uităm cum a evoluat ROBOR-ul de-a lungul acestei luni începând de la 1 septembrie şi până astăzi, 29. O să vedem că s-a plecat de jos, în sensul că ratele au fost zile întregi în această lună sub 1%. Exact la jumătatea lunii, în 15 septembrie, s-a tras linie, a fost marcat atingerea nivelului de 1% şi apoi ROBOR-ul (la trei luni n.r.) a început să crească accelerat. De la 1% la 1,04%, apoi la 1,05%, 1,06%, la 1,11%, 1,14%, 1,25%, 1,46%, 1,58%, astăzi. În general la noi, când se produc astfel de creşteri, se produce o agitaţie. Sunt voci care spun imediat iată sunt creşteri mari, ROBOR-ul va determina o reaşezare a dobânzilor la creditele în derulare, oamenii vor plăti mai mult, cei care au credite şi aşa mai departe. Fără să înţelegem exact ce se întâmplă s-ar putea ca în faţa acestor voci zgomotoase să intervină un soi de îngrijorare, dar ia să vedem ce se întâmplă în realitate. În primul rând, pe toată planeta, din America până în Japonia sunt tendinţe care arată că epoca dobânzilor joase, unele foarte joase, la nivelul zero, se cam încheie’, a explicat Vasilescu.

Potrivit sursei citate, o serie de state cunosc frământări legate de majorarea dobânzilor, inclusiv de majorarea dobânzilor interbancare.

‘În aceste condiţii sunt foarte mulţi actori ai pieţei care se străduiesc să nu fie prinşi descoperiţi, la niveluri mai joase decât cele care vor fi atinse şi atunci încearcă o repoziţionare pe piaţă. Aceasta pe de o parte. Pe de altă parte, toamna însăşi este un anotimp al creşterilor: cresc preţurile, cresc dobânzi, cresc ratele pieţei valutare. Acesta se întâmplă toamnă de toamnă şi toamna aceasta nu face excepţie. În aceste condiţii este normal să vedem că iată ROBOR-ul a urcat, dar nu foarte mult’, a afirmat Vasilescu.

În opinia consultantului de strategie la BNR, evoluţia cursului valutar ar putea fi pusă, printre altele, şi pe seama inflaţiei.

‘Cursul şi el are mişcări asemănătoare toamna. Cam în fiecare toamnă, cursul a avut uşoare deprecieri. Şi în toamna aceasta vedem o depreciere. Poate că legată şi de tendinţele privind ratele dobânzilor, dar în acelaşi timp şi de tendinţele de evoluţie ale inflaţiei. Pentru că toată lumea a trecut prin momente de inflaţie negative, aceste momente de inflaţie negative au determinat şi niveluri mai joase ale cursurilor valutare şi nu au durat câteva luni astfel de evoluţii, ci au durat ani. Noi ne-am luptat cu inflaţii negative doi ani, 2015 şi 2016. Abia de la 1 ianuarie 2017 am văzut inflaţia evoluând în sus, dar suntem departe de nivelul optim de 2%. Este posibil ca în decembrie să ajungem la 2%. Important va fi ca în momentul în care ajungem la 2% să considerăm aceasta un cap de pod cucerit şi va trebui să fie apărat cu străşnicie’, a mai spus Adrian Vasilescu.