ROBOR ar putea încheia anul la 9%, iar dobânda titlurilor de stat ar putea sări de 10%. Finanţele mai au de rambursat 19,4 miliarde lei
„Credem că evoluţia Robor 3 luni va reflecta creşterea dobânzii cheie, dar nu într-o măsură proporţională. Vedem Robor 3 luni încheind anul în jur de 8.20%. Probabil mai semnificativă decât dobânda cheie va fi situaţia lichidităţii din piaţa monetară, unde deocamdată BNR îşi menţine controlul ferm. Credem că finalul de an ar putea veni cu o uşoară îmbunătăţire a situaţiei lichidităţii pe fondul unei execuţii bugetare mai accelerate, dar este putin probabil să revenim la un surplus consistent şi permanent într-un viitor apropiat”, a declarat Valentin Tătaru, economist şef al ING Bank.
Adrian Codirlaşu, vicepereşedinte CFA România, este de părere că următoarea majorare a dobânzii cheie, probabil cu 75 de puncte de bază, şi controlul strict al lichidităţii de către BNR ar putea duce nivelul ROBOR, la 3 şi 6 luni, chiar până la nivelul de 9%, în acest an. Analistul este de părere că deficitul de cont curent – 10% din PIB, care a ajuns cel mai mare din UE la ora actuală, va antrena şi o scădere a creşterii economice prognozate. Nivelul crescut al deficitului de cont curent va aduce presiuni de cursul de schimb şi, în viitor, pe ratingul de ţară. Cu atât mai mult cu cât deficitul României a ajuns la acelaşi nivel cu cel înregistrat de ţările cu rating B (junk).
Pe de altă parte, odată cu majorarea ROBOR, care va avea impact direct asupra ratelor la credite şi a dobânzilor la care se împrumută companiile şi IMM-urile, un alt pericol este majorarea dobânzilor la zieldurile României pe 10 ani.
„La nivelul pieței titlurilor de stat ratele de dobândă au continuat să crească: pe scadența 10 ani (barometru pentru costul de finanțare în economie) cu 17 puncte bază la 9,155% (cel mai ridicat nivel din 18 iulie). Ministerul de Finanțe a redeschis o emisiune de titluri scadente în februarie 2032 și s-a împrumutat cu 300 milioane RON (în linie cu volumul programat), la un cost mediu anual de 9,22%, în creștere cu 1,41 puncte procentuale comparativ cu nivelul înregistrat la licitația din septembrie. Pe de altă parte, Administrația a respins toate ofertele băncilor la licitația cu obligațiuni scadente în februarie 2025, în volum de 400 milioane RON”, arată bulteinul de cercetare şi analiză macroeconoimcă întocmit de Banca Transilvania la finalul săptămânii trecute.
În aceste condiţii de volatilitate crescută a pieţelor, Ministerul Finanţelor mai are de rambursat în 2022 19,4 miliarde de lei, în timp ce pentru 2023 suma totală de rambursat este de 57 de miliarde de lei. Adrian Codirlaşu este de părere că, pe final de an, randamentele la titlurile de stat pe 10 ani vor depăşi 10%.
„În privinţa randamentelor la titlurile de stat (ne referim la scadenţa de 10 ani ca standard), aici evoluţiile sunt mult mai bine corelate cu ce se întâmplă pe pieţele externe decât cu dinamica pieţei monetare interne. Ultimele săptămâni au fost marcate de volatilitate şi predominant de aversiune la risc, lucru reflectat în randamentele titlurilor din toate ţările din regiune. În acest moment diferenţialul faţă de titlurile poloneze de exemplu (Ungaria este un caz particular) nu pare a devia semnificativ de la valorile uzuale. Asta înseamnă că investitorii nu par să penalizeze în mod deosebit România ci este vorba doar de contextul global”, explică Valentin Tătaru.
Conform estimărilor agenţiei de rating S&P, creşterea reală a PIB-ului în România se va modera până la aproximativ 4% în perioada 2023-2025, comparativ cu una de aproape 6% în 2021-2022, pe măsură ce revenirea cererii după pandemie va dispărea, iar inflaţia ridicată, cel puţin pe termen imediat, va limita avansul consumului. Cu toate acestea, analiştii S&P se aşteaptă ca intrările mari de fonduri de la UE să susţină activitatea economică.