Prima zi pentru noul ROBOR: IRCC a fost cotat la 2,36%. De ce este mai mic noul indice – explicaţii

ROBOR la trei luni a scăzut la 3,32%, faţă de 3,37%, nivelul din şedinţa precedentă. Pe 23 aprilie, ROBOR 3M a ajuns la cea mai ridicată valoare din 3 august 2018. La 1 aprilie, ROBOR la trei luni era cotat la 3,23%.

ROBOR la şase luni a scăzut la 3,39%, faţă de 3,42%, nivelul din şedinţa precedentă. 

Cum se calculează noul ROBOR – IRCC

Indicele de referinţă pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) a fost publicat astăzi pe data de 2 mai şi se calculează ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2018. Rata de dobândă zilnică a tranzacţiilor interbancare reprezintă media ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa monetară interbancară (indicele zilnic). Aceşti indici se publică pe website-ul BNR în secţiunea Info financiar, la ora 11.00, odată cu indicele ROBOR.
IRCC se va calcula suplimentar ROBOR si va înlocui ROBOR pentru creditele din OUG50. Creditele din OUG 50 sunt creditele pentru consumatori, adică persoanelor fizice. Pentru ceilalţi, IMM şi companii, marti este la alegere. Poate fi ROBOR sau IRCC.

Potrivit statisticilor BNR din 2018, dobânda medie a tuturor tranzacţiilor realizate efectiv pe interbancar în ultimul trimestru din 2018 a fost de 2,39%. Astăzi la ora 11.00 vom afla exact care este nivelul IRCC care va arăta media aritmetică a acestor tranzacţii. Faţă de un ROBOR de 3,23% la 3 luni, la sfârşitul lunii martie, indicator în funcţie de care se modifică dobânda creditelor în derulare sau a celor noi, un ROBOR nou, de 2,39% (cât este nominalizat în statisticile BNR) înseamnă o dobândă cu circa 1% mai mică decât cea utilizată până acum.

De ce este mai mic IRCC decât ROBOR?

IRCC stabilit la 2,36% de câtre banca centrală pentru împrumuturile persoane fizice pe care băncile comerciale le vor acorda începând de astăzi 2 mai este o componentă a dobânzii variabile la credite cu o valoare de aproximativ 1% mai mică decât ROBOR clasic. Scăderea se datorează în primul rând faptului că vorbim de dobânzile din trimestrul IV 2018 şi nu de dobânzile din martie 2019, ceea ce aduce un diferenţial de 5 luni între dobânzile practicate în prezent de păiaţa bancară şi cele care formează IRCC. În plus, scăderea IRCC faţă de ROBOR se datorează pe de altă parte şi faptului că este un indice calculat pe baza dobânzilor negociate între bănci efectiv în momentul în care au realizat împrumuturile şi nu un indice stabilit în baza unor cotaţii. Trebuie să menţionăm însă că în momentul în care dobânzile îşi vor relua cursul descendent diferenţa de 5 luni între dobânzuile prezente şi media celor din indicele nou va conduce la dobânzi mai mari în trecut şi mai mici în prezent.

Pe de altă parte, în perioada în care lichiditatea este foarte redusă pe piaţa interbancară ne putem trezi că dobânda efectivă la împrumuturile pe care băncile le tranzacţionează între ele este mai mare decât media cotaţiilor interbancare realizate de bănci. Este celebru cazul lunii februarie din acest an, când media dobânzilor la tranzacţiile efective realizate de bănci a fost mai mare decât ROBOR, sau luna martie când băncile au trebuit să se împrumute între ele pentru constituirea rezervei minime obligatorii la dobânzi de peste 4%, în condiţiile în care dobânda Lombard era de 3,5% şi ROBOR în jur de 3%.

De când se aplică noul ROBOR – IRCC

Teoretic, modelul de calcul al noului indicator are un delay de 1,5 trimestre, adica vreo 5 luni. În faza actuală, această întârziere este un avantaj, deoarece dobânda de acum 5 luni este mai mică decât cea de astăzi. Să nu uităm că dobânzile sunt în creştere, inclusiv cele pe plan mondial. În actualele condiţii, comparând un credit de nevoi personale şi unul ipotecar contractat la sfârşitul anului trecut, vom constata că vom avea o reducere a volumului ratei plătibile lunar a unui credit ipotecar de 5% şi o reducere a aceleeaşi rate a unui credit de nevoi personale de 1,5%.

Partea proastă este dată de faptul că evoluţia dobânzilor este ciclică, şi după un sezon, două sau trei de creştere a dobânzilor, urmează scăderea lor. Deci, ceea ce au caştigat acum clienţii pe trend de creştere a dobânzilor, vor pierde pe trendul descrescător al dobânzilor. Bineînţeles va exista mereu un dealay de circa 5 luni, timp în care fiecare decide ce are de făcut!

Calculele bancherilor consultaţi de ECONOMICA.NET arată că, deşi încă sunt destul de complicate (nu se ştie dacă marja la credite va rămâne sau nu cea utilizată în prezent), ratele plătite efectiv de consumatori la creditele în derulare vor scădea în primă fază, cel puţin, cu 1,5% în cazul creditelor de consum şi cu circa 5% în cazul creditelor ipotecare. La nivel de dobândă scăderea este mai mare, dar nu se resimte în rata plătită efectiv de consumator.

Începând de astăzi, BNR va publica indicele zilnic şi, la sfârşitul fiecărui trimestru, valoarea actualizată a indicelui de referinţă pentru creditele consumatorilor. Conform OUG 19/2019, „pentru creditele acordate în moneda naţională, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referinţă calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului. Indicele de referinţă pentru credite acordate în lei cu dobânda variabila se publică în fiecare zi lucrătoare pe website-ul Bancii Naţionale a României(…) Indicele de referinţă se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de fiecare instituţie de credit pentru trimestrul următor”.