Economiştii nu sunt convinşi că vârful de inflaţie a fost atins la nivelul de 15,1% înregistrat pentru luna iunie, iar previziunile merg către 16% în acest an, cu o continuare a inflaţiei de două cifre şi în 2023. Ar urma ca, fără evenimente negative generate de război, inflaţia să coboare sub 10% anul viitor spre final.
„Estimăm că inflaţia a ajuns într-o zonă de oarecare stabilitate pentru următoarele câteva luni. Este posibil ca acest 15.1% să fi fost maximul ciclului inflaţionist, deşi nu putem exclude nici valori uşor mai mari în următoarele 2-3 luni. În orice caz, deviaţii semnificative de la valoarea actuală nu anticipăm, iar finalul anului ar putea să găsească inflaţia în jur de 13%. În acest moment estimăm o inflaţie medie de 13% pentru întreg anul 2022 şi 8.9% pentru 2023. Având în vedere contextul global şi mai ales şansele unei recesiuni economice, începe să se contureze posibilitatea ca inflaţia de anul viitor să surprindă în jos”, a declarat Valentin Tătaru, economist şef al ING Bank România.
Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA, Asociatia Analiştilor Financiari, şi vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiari-Bancari din România (AAFBR) este de părere că „inflaţia nu se va opri la 15,1%. Ea va continua să crească spre 16%, urmând ca odată cu trimestrul IV, nivelul acesteia să se reducă, pentru a ajunge la sfârşitul anului la 14%. De asemenea, pentru anul 2023 vedem inflaţia în continuare de două cifre o vreme, urmând ca spre finalul anului nivelul acesteia să scadă sub 10%, undeva la 9%. Bioneînţeles, cu condiţia să nu apară elemente perturbatoare, care ţin în special de evoluţia războiului”.
De altfel, guvernatorul BNR a spus după ultima şedinţă de politică monetară din luna iulie 2022, că 12 luni de acum încolo vom avea inflaţie de două cifre. Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a declarat la randul său că inflaţia va atinge vârful în trimestrul al III-lea din 2022.
Dobânda cheie urcă la 6,25% şi rămâne acolo şi în 2023
În noile condiţii, economiştii şi-au revizuit uşor ţintele de dobândă de politică monetară şi implicit de nivelul ROBOR. Ambii economişti consultaţi sunt de părere că BNR va duce dobânda cheie la 6,25%, faţă de nivelurile de 6% previzionate anterior.
„În privinţa dobânzilor, anticipăm că BNR va continua ciclul de creştere a acestora. Estimăm că dobânda cheie va ajunge la 6.25% în acest an şi va rămâne neschimbată în 2023”.
Adrian Codîrlaşu este de părere că BNR va creşte dobânda de politică monetară la 6,25%, existând chiar posibilitatea ca majorarea la 6,25% să fie operată ceva mai rapid decât la finalul anului, mai exact încă din octombrie. Astfel, de la 4,75%, cât este dobânda cheie în acest moment, în şedinţa de politică monetară din 5 august, banca centrală ar putea majora dobânda cu 0,75% sau chiar 1%, urmând ca în şedinţa din 5 octombrie, dobânda cheie să ajungă la 6,25%.
Aceste fapte au schimbat previziunile economiştilor în privinţa dobânzii BNR şi a evoluţiei ROBOR. Ce se va întâmpla cu ROBOR pe termen mai lung, în speţă cel la 3 luni, luat în calcul la formarea tuturor dobânzilor la creditele pentru companii?
„Roborul la 3 luni ar putea prin urmare să atingă un maxim în jurul valorii de 7,5% în acest an, urmând ca din 2023 să fie create condiţiile pentru ca Banca Naţionala să tolereze niveluri ceva mai bune ale lichidităţii şi astfel ratele de piaţă să coboare uşor fără modificarea dobânzii cheie. Astfel, Robor la 3 luni ar putea să se întoarcă înapoi sub 7% spre finalul lui 2023”, precizează Valentin Tătaru.
Adrian Codirlaşu este de părere la rândul său că valoarea ROBOR la 3 luni poate să crească până undeva în jurul valorii de 7,5%, dar 0 creştere peste acest nivel ar avea o influenţă negativă asupra inflaţiei şi atunci probabil BNR va mai renunţa la controlul foarte strâns al lichidităţii pentru a nu permite ROBOR o creştere peste aşteptări.
Precizăm că ROBOR la 3 luni este indicatorul care stă la baza formării majorităţii dobânzilor la creditele în lei acordaate companiilor. În principal la liniile de credit pentru capital de lucru. În condiţiile în care statul a garantat şi foarte multe credite pentru companii prin programul IMM Invest demarat în timpul pandemiei, un ROBOR prea ridicat ar crea totuşi probleme în privinţa ratingului companiilor împrumutate, a provizioanelor pe care băncile ar trebui să le mărească în condiţiile modificării ratingului companiilor şi, bineînţeles, în privinţa rambursării efective a împrumuturilor.
Indicele la trei luni al ROBOR a atins pe 13 iulie 2022 cea mai ridicată valoare din ultimii 12 ani, iar indicele la şase luni a ajuns la cel mai mare nivel din 26 octombrie 2010 şi până acum.
Astfel, ROBOR la trei luni a crescut la 6,99%, faţă de 6,93%, nivelul din şedinţa precedentă, şi a ajuns la cea mai ridicată valoare din 28 iulie 2010 şi până acum. ROBOR la şase luni a crescut la 7,18%, faţă de 7,12%, nivelul din şedinţa precedentă, şi a atins cea mai mare valoare din 26 octombrie 2010 şi până acum.
La începutul anului 2022, ROBOR 3M se afla la 3,02%, iar ROBOR 6M era la 3,14%.