ROBOR continuă să crească până la noi recorduri ale ultimilor trei ani şi jumătate. Explicaţiile specialiştilor

ROBOR la trei luni a crescut la 2,46%, cea mai ridicată valoare dinun nou record al ultimilor trei ani şi jumătate, mai precis 23 octombrie 2014 când ROBOR 3M a fost cotat la 2,48%. 

ROBOR la şase luni a crescut până la un nou nivel maxim din ultimii trei ani şi şase luni, 2,57%, 27 octombrie 2014 când BNR a anunţat tot un nivel de 2,67%. Primele patru bănci din sistemul bancar lucrează cu dobânzi legate de indicele de referinţă Robor la 6 luni.

De ce a crescut ROBOR? BNR a atras din piaţă 36,74 mld. de lei, iar plăţile la buget au strâns restul numerarului

În două săptămâni, Robor la trei luni a crescut cu peste 30 de puncte de bază, atingând un nou record al ultimilor trei ani şi jumătate. Analiştii precizează că nivelul actual este unul corect şi se datorează operaţiunilor de sterilizare realizate de BNR din datele de 16 şi 23 aprilie 2018, în sumă totală de 36,745 miliarde de lei. Peste aceste operaţiuni s-au suprapus plăţile către bugetul de stat care se fac totdeauna pe 25 ale lunii, dublate de plăţile de final de trimestru. Teoretic, nivelul actual al ROBOR ar fi suficient de ridicat, dar urmează pe 7 mai şedinţa de politică monetară a BNR, când dobânda cheie ar putea fi crescută din nou din cauza inflaţiei record înregistrate în martie.

„Nu este nimic deosebit. ROBOR a ajuns acum aproape de nivelul dobânzii de politică monetară. Nefiresc era până acum când dobânda era mai mică decât dobânda de politică monetară. De fapt, BNR a început să sterilizeze lichiditatea din piaţă, lucru pe care trebuia să îl facă mai demult, dar l-a tot amânat”, a declarat Ionuţ Dumitru, economist şef al Raiffeisen Bank. 

Într-adevăr, pe site-ul băncii centrale sunt menţionate operaţiuni de atragere de depozite în lei cu scadenţe pe şapte zile, conform legii, la dobânda de 2,25%, adică acelaşi nivel cu cel al dobânzii de politică monetară. Prima dintre aceste operaţiuni a avut loc pe data de 16 aprilie şi a atras din piaţă 18,665 miliarde de lei, iar cea de-a doua a avut loc pe 23 aprilie fiind în valoare de 18,08 miliarde de lei.

Ciprian Dascălu, economist şef al ING Bank, arată că ratele de dobândă pe interbancar au crescut pe 24 aprilie, a doua zi după sterilizarea de 18 miliarde de lei operată de BNR, până la 3% la sfârştiul zilei „probabil şi datorită precauţiei trezorierilor de a plasa lichidităţi înaintea termenului limită pentru plățile bugetare” (25 aprilie). Acesta subliniază că dobânzile pentru împrumuturile pe termen mai lung, gen ROBOR la 6 luni, nu au crescut atât de rapid  ca cele pe termen scurt. Acest fapt ar putea să indice începerea unei perioade de stabilitate a preţurilor şi o normalizare pe termen mai lung a politicii monetare a BNR. 

La rândul său, Ionuţ Dumitru spune că dobânzile au crescut puţin luni când s-a atras lichiditatea din piaţă, dar ieri saltul a fost mai mare din cauza plăţilor lunare la buget care în aprilie s-au suprapus şi cu închiderile trimestriale raportate de firme şi efectuarea plăţilor. În plus, băncile comerciale au plasat destui bani la BNR şi unele dintre ele au avut surpriza că aveau de făcut plăţi mai mari pentru clienţii lor. Aceştia sunt cei trei factori care au împins în sus ROBOR la trei luni în cursul zilei de ieri.

Teoretic, atât timp cât ROBOR a depăşit nivelul dobânzii de referinţă a BNR de 2,25% nu ar trebui să mai existe temei pentru creşterea ROBOR şi sterilizarea lichidităţilor. Totuşi, nivelul maxim până la care poate creşte acet indice este nivelul dobânzii Lombard (dobânda la care băncile se împrumută de la BNR în caz de lipsă a lichidităţilor), în prezent de 3,25%. Totuşi următoarea şedinţă de politică monetară a BNR este pe 7 mai, dată la care nu este exclus să asistăm la noi majorări ale dobânzii de politică monetară.

În schimb, leul a profitat de o uşoară întărire pe acest fond al lipsei de lichidităţi din piaţa monetară şi majorări ale indicilor de dobândă. Din păcate, aşa cum arată şi Ionuţ Dumitru, întărirea leului este una temporară, aşa cum s-a întâmplat şi săptămâna trecută când după sterilizarea BNR şi majorarea ROBOR la trei luni de la 2,13% la 2,22%, leul s-a apreciat puţin, dar spre finalul săptămânii şi-a reluat trendul de depreciere. „Nu există fundamente pentru aprecierea leului. Dealtfel şi BNR a recunoscut că moneda naţională se află sub presiuni de depreciere”, a declarat Ionuţ Dumitru.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.

BCR, Banca Transilvania, BRD şi Raiffeisen Bank sunt primele patru bănci din sistem din punct de vedere al activelor deţinute care acordă împrumuturi ipotecare sau de nevoi personale cu dobânda legată de Robor 6M. În cazul persoanelor juridice, împrumuturile, majoritare de tip revolving, au dobânda legată de Robor 3M.

Evoluţia dobânzilor pe piaţa monetară este de obicei corelată cu evoluţia randamentelor la titlurile de stat. Dobânzile interbancare au scăzut puternic anul trecut, iar Robor la 3 luni a înregistrat în septembrie şi în octombrie 2016 un nivel minim istoric de 0,68% pe an.