România a avut a doua inflaţie negativă din UE, în septembrie
Potrivit Eurostat, rata anuală a inflaţiei atât în zona euro, cât şi în Uniunea Europeană, s-a situat la minus 0,1% în luna septembrie, o revenire în teritoriul negativ după creşterea de 0,1% din august. Ţările cu cea mai mare rată anuală a inflaţiei au fost Malta (1,6%), Belgia, Portugalia şi Suedia (toate cu o creştere anuală a preţurilor de 0,9%). În schimb, cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Cipru (minus 1,9%), România (minus 1,5%) şi Spania (minus 1,1%).
În cazul zonei euro, cel mai mare impact negativ asupra inflaţiei a venit din partea combustibililor pentru transport (minus 0,71 puncte procentuale) şi a combustibilului pentru încălzire (minus 0,25 puncte procentuale), iar cel mai mare impact pozitiv asupra creşterii preţurilor a fost din partea restaurantelor şi cafenelelor (0,12 puncte procentuale), legumelor (0,11 puncte procentuale) şi ţigărilor (0,08 puncte procentuale).
Potrivit datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în România, inflaţia anuală s-a menţinut în teritoriul negativ în septembrie, la minus 1,7%, în urcare de la minus 1,9% în august, iar inflaţia lunară a fost de 0,26%. La inflaţia din luna septembrie au contribuit preţurile mărfurilor alimentare, care au scăzut cu 6,47% faţă de septembrie 2014. În schimb, preţurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 0,54% de la an la an, iar tarifele serviciilor au urcat cu 1,99%.
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în jos prognoza de inflaţie pentru anul în curs, aceasta urmând să se menţină în teritoriu negativ în următoarele trei trimestre, iar apoi să revină în teritoriu pozitiv, a declarat, pe 4 august, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-o conferinţă de presă. El a precizat că, potrivit estimărilor BNR, inflaţia va rămâne sub nivelul minim al intervalului de variaţie (1,5% – n. r.) până la începutul anului 2017.
Potrivit lui Isărescu, România nu riscă intrarea în deflaţie, deşi se estimează că inflaţia va rămâne în teritoriu negativ în următoarele trei trimestre, pentru că se înregistrează o creştere a consumului de 6%, iar până la finalul anului poate ajunge la 10%.