Conform acestor cifre, calculate pe baza metodologiei ESA, Danemarca a fost singura ţară membră UE care în 2020 a avut un deficit guvernamental mai mic de limita de 3% din PIB prevăzută în Pactul de stabilitate şi creştere.
La nivelul Uniunii Europene, deficitul guvernamental a crescut exploziv, până la 6,9% din PIB în 2020, de la un deficit de 0,5% din PIB în 2019, în timp ce în zona euro creşterea a fost una de la 0,6% din PIB până la 7,2% din PIB.
În cazul României, datele Eurostat arată că deficitul guvernamental s-a dublat, urcând de la 46,243 miliarde de lei (sau 4,4% din PIB) în 2019, până la 97.632 miliarde de lei (9,2% din PIB) în 2020. Aceasta în condiţiile în care cheltuielile guvernamentale au crescut de la 36,2% din PIB până la 42,4% din PIB, în timp ce veniturile au crescut de la 31,8% din PIB până la 33,1% din PIB.
De asemenea, în 2020 comparativ cu 2019, a avut loc şi o creştere semnificativă a datoriei guvernamentale, de la 77,5% din PIB până la 90,7% din PIB în cazul Uniunii Europene şi de la până la 83,9% din PIB până la 98% din PIB în cazul zonei euro. Jumătate din ţările UE (14 din 27 de state membre) aveau la finele anului trecut o datorie guvernamentale mai mare de 60% din PIB.
În ceea ce priveşte România, datoria guvernamentală a crescut de la 373,497 miliarde de lei, sau 35,3% din PIB, în anul 2019, până la 499,153 miliarde de lei, sau 47,3% din PIB, în 2020.
În comunicatul său de presă, Eurostat subliniază că nu a făcut nicio modificare la datele trimise de ţările membre.