UPDATE România rămâne fără petrol. Am consumat anul trecut 11,2 milioane de tone, două treimi din import

Consumul de ţiţei a fost mai mare cu 3,9% faţă de cel din 2014, când la nivel naţional s-au utilizat 10,79 milioane de tone.

„În perioada 2010-2015, producţia a scăzut cu un ritm mediu anual de circa 1,2%, în timp ce importul a avut o evoluţie oscilantă, în creştere către sfârşitul perioadei, aceasta probabil datorită unei cereri crescute de combustibili derivaţi din ţiţei, pe fondul scăderii accentuate a preţului barilului de ţiţei. Această evoluţie este susţinută şi de creşterea cu 5,8%, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior, a volumului cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule”, se arată în raportul CNP, citat de Agerpres.

Reprezentanţii CNP arată că scăderea abruptă a preţului petrolului din ultimele luni a determinat companiile petrolieră să renunţe la o parte din investiţii.

„Şi în România se manifestă, chiar dacă nu cu aceeaşi amplitudine, astfel de fenomene. Programul de investiţii al OMV Petrom pentru 2015, estimat la circa 1 miliard de euro, din care aproape 85% dedicat proiectelor de explorare şi exploatare, a fost redus, faţă de anul anterior, cu circa 30%. Ca urmare, conform factorilor de decizie ai grupului, această reducere va avea un impact negativ asupra producţiei viitoare de hidrocarburi. Reprezentanţii companiei preconizează, de asemenea, că un potenţial mediu scăzut al preţului la ţiţei pe o perioadă îndelungată se aşteaptă să ducă la scăderea investiţiilor anuale în explorare şi producţie cu 25-35%, precum şi a producţiei de hidrocarburi cu până la 4,0% între 2015 – 2017 faţă de 2014”, mai spune raportul menţionat.

Totodată, cantitatea de ţiţei supus la prelucrare a crescut cu circa 1,0% în primele zece luni ale anului 2015, faţă de perioada similară a anului 2014, datorită creşterii cu 2,0% a cantităţii de ţiţei importat, în timp ce cantitatea de ţiţei extras a scăzut cu 1,0%.

„Benzina este cel mai important, dar şi cel mai utilizat combustibil lichid obţinut prin diferite procedee de rafinare a petrolului. Spectrul larg de întrebuinţări a condus la dezvoltarea producţiei, astfel că, în primele zece luni ale anului 2015, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, s-a înregistrat o creştere a producţiei cu 1,8%. (…) Motorina are avantajul că necesită mai puţină rafinare, fiind astfel mai ieftină decât benzina. Folosită de obicei la alimentarea motoarelor Diesel, atât de către populaţie, cât şi industrial, producţia de motorină a marcat o creştere cu 3,2% în perioada primelor zece luni din 2015, faţă de primele zece luni din anul 2014”, se mai precizează în documentul citat.

Productivitatea muncii din ramura „fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului”, în primele zece luni ale anului 2015, faţă de perioada similară a anului 2014, a fost printre cele mai ridicate din cadrul industriei prelucrătoare. Creşterea a fost de 9,0%, mult superioară, atât celei din industrie, per total, cât şi celei din industria prelucrătoare, probabil şi datorită reducerii, în această perioadă, a locurilor de muncă din ramură cu 2,6%.

Efectivul de salariaţi din industria prelucrătoare a crescut, la sfârşitul lunii octombrie 2015, faţă de sfârşitul lunii octombrie 2014, cu 3,7%, respectiv cu 40.500 persoane, ajungând la 1,1 milioane de angajaţi în total. În acelaşi interval, efectivul de salariaţi din ramura ‘Fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului’ a fost de 3.700 de persoane, în scădere cu 100 persoane.

Acelaşi fenomen s-a manifestat şi la nivel mondial. În ultima vreme, circa 10% din personalul implicat în sectorul de explorare, exploatare şi prelucrare şi-a pierdut locul de muncă. Astfel Chevron şi Conoco Phillips au redus personalul cu circa 1.500 de oameni fiecare, iar Royal Dutch Shell estimează că, până la sfârşitul acestui an, va desfiinţa aproximativ 6.500 de locuri de muncă dintr-un total de aproximativ 100.000, mai menţionează Comisia de Prognoză.

Conform datelor furnizate de către Institutul Naţional de Statistică, în primele opt luni ale anului 2015 exporturile şi importurile de produse petroliere au înregistrat, din punct de vedete valoric, o scădere de 17,9%, respectiv 2,9%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior. De asemenea, importurile de ţiţei au înregistrat o scădere cu 31%, faţă de acelaşi interval calendaristic al anului trecut.

În perioada ianuarie – august 2015 ponderea valorică a importurilor de ţiţei, s-a redus, de asemenea, de la 6,4% la 4,1%, faţă de perioada similară a anului anterior. În mod similar, raportându-ne la aceeaşi perioadă de timp, ponderea în total importuri a produselor petroliere a înregistrat o diminuare de la 2,0% la 1,8%.

Pentru primele opt luni ale anului curent, balanţa schimburilor comerciale pentru produsele petroliere a înregistrat un excedent de 659,2 milioane euro, în scădere cu 30%.