Pe 9 august, în depozitele operate de Depogaz și Depomureș erau depozitați 27,15 TWh, reprezentând 80,17% din capacitatea totală de înmagazinare disponibilă, de 33,86 TWh, potrivit datelor asociației operatorilor europeni de înmagazinare.
Anul trecut, acest prag a fost depășit de-abia pe 22 septembrie, cu o lună și jumătate mai târziu decât în acest an.
Și asta în condițiile în care România este, în prezent, exportator net de gaze.
Motivul: Consumul intern de gaze este în scădere (estimată de OMV Petrom la 13% în prima jumătate a anului), iar cererea venită din partea traderilor europeni, dar și din partea Republicii Moldova, în vederea înmagazinării în Ucraina, în creștere.
Vineri, România avea o producție internă de 24 milioane mc și importa, via Bulgaria, 10,5 milioane mc. 12,5 milioane mc erau exportate (6,5 milioane în Ungaria, 5,3 milioane în Ucraina și 0,7 milioane în Republica Moldova), iar 10,4 milioane mc erau înmagazinate.
Cele 2 milioane mc exportate net de România, reprezentând aproximativ 8,3% din producția internă curentă, aparțin probabil OMV Petrom, care a semnat un contract de export cu Energocom, compania de stat desemnată de guvernul de la Chișinău cu achiziționarea de gaze și energie în vederea asigurării siguranței energetice a Republicii Moldova în această iarnă.
Tranzitul gazelor către Republica Moldova s-a înjumătățit de la 1 august, în timp ce cel către Ucraina a crescut a un nivel record de peste 55 GWh/zi. Gazul exportat direct către Chișinău prin punctul de interconectare de la Ungheni este de proveniență internă, Energocom anunțând că are semnat un contract cu OMV Petrom, însă și cel care ia calea Kievului prin coridorul transbalcanic este, probabil, destinat tot Republicii Moldova, care-l înmagazinează doar în depozitele deținute de Ucraina.
De la 1 august, volumul de gaz exportat din România în Republica Moldova a coborât de la o medie de 17 GWh/zi la 9,5 GWh/zi. Pe 29 iulie, nivelul exporturilor către Moldova au atins chiar un maxim de 19,3 GWh.
Citeșe și: