România a „ieşit” de trei ori pe pieţele externe, în 2018. Investitorii din Marea Britanie, SUA şi Germania, cei mai interesaţi de titluri

Costurile de finanţare au crescut uşor pe parcursul anului, de la 2,5% pentru euroobligaţiuni emise la început de februarie pe 12 ani, la 2,875% pentru euroobligaţiuni pe 10 ani lansate în toamnă. Pentru obligaţiunile în euro cu maturităţi mai mari, de peste 20 de ani, dobânzile au urcat de la 3,375% în februarie la 4,125% în octombrie.

Primul împrumut pe pieţele externe a fost atras în luna februarie a acestui an, când România a obţinut două miliarde de euro pe 12 şi 20 de ani la dobânzi de 2,5% şi, respectiv, 3,375%. La momentul respectiv, Ministerul Finanţelor preciza că ţara a înregistrat cele mai mici marje de risc de credit pentru aceste maturităţi.

„Ministerul Finanţelor Publice a împrumutat, în data de 1 februarie 2018, două miliarde euro de pe pieţele financiare internaţionale printr-o emisiune de euroobligaţiuni în euro, în două tranşe, din care 750 de milioane de euro cu maturitatea de 12 ani cu cupon 2,50% şi 1,25 miliarde euro cu maturitatea de 20 ani cu cupon 3,375%. Emisiunea s-a bucurat de un interes ridicat din partea investitorilor, fiind suprasubscrisă de peste două ori”, preciza Ministerul Finanţelor la momentul respectiv.

Finanţele explicau, totodată, că, prin maturităţile alese, România a urmărit atingerea obiectivului de extindere a curbei de maturităţi în euro.

Cererea totală a cumulat peste 5,3 miliarde euro provenind din aproximativ 300 de ordine de subscriere din partea investitorilor, cererea finală la nivelul preţului stabilit depăşind patru miliarde euro (1,7 miliarde euro pentru tranşa de 12 ani şi 2,4 miliarde euro pentru tranşa de 20 de ani). Baza investiţională a tranzacţiei a fost diversificată, atât din punct de vedere geografic, cât şi al tipurilor de investitori pentru ambele tranşe, înregistrându-se o participare din 28 de ţări pentru fiecare dintre tranşe.

Pentru tranşa de 12 ani, distribuţia geografică a fost următoarea: SUA (19%), Centrul şi Estul Europei (16%), Germania/Austria (16%), România (14%), Franţa/Benelux (9%), Italia (9%), Elveţia (6%) şi Marea Britanie (5%). În privinţa tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (62%), urmaţi de bănci comerciale şi bănci private (25%), fonduri de pensii şi societăţi de asigurare (8%), bănci centrale (5%) şi alţi investitori (1%).

Pentru tranşa de 20 ani, distribuţia geografică a fost următoarea: Marea Britanie (33%), Germania/Austria (32%), USA (10%), Elveţia (6%), Italia (5%), Franţa/Benelux (4%), Centrul şi Estul Europei (3%) şi Scandinavia (2%). În privinţa tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (72%), urmaţi de bănci comerciale şi bănci private (12%), fonduri de pensii şi societăţi de asigurare (8%), bănci centrale (6%) şi alţi investitori (4%).

Emisiunea a fost intermediată de Barclays Bank PLC, Erste Group Bank AG, Societe Generale, Unicredit şi ING Bank NV.

„Emisiunea de euroobligaţiuni realizată ieri (1 februarie, n.r.) nu este un împrumut special, ci este un instrument uzual pe care Ministerul Finanţelor Publice îl utilizează pentru asigurarea necesităţilor de finanţare a deficitului bugetar şi refinanţare a datoriei publice. Aceste emisiuni reflectă, însă, percepţia mediilor investiţionale şi a pieţelor financiare asupra evoluţiei României pe termen lung. Suprasubscrierea celor două tranşe de emisiune, cât şi diversificarea bazei investiţionale, atât pe tipuri de investitori, cât şi din punct de vedere geografic, reflectă încrederea pe termen lung în dezvoltarea economică a ţării noastre. Această emisiune se încadrează perfect în strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale care vizează extinderea maturităţii portofoliului de datorie şi implicit reducerea riscului de refinanţare, consolidarea rezervei în valută la dispoziţia Trezoreriei statului, precum şi minimizarea costurilor pe termen lung aferente împrumuturilor guvernamentale”, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, la vremea respectivă.

În 8 iunie, România iese din nou pe pieţele externe şi atrage 1, 2 miliarde de dolari, realizând, în premieră, o tranzacţie de răscumpărare anticipată de obligaţiuni în dolari. Ţara s-a împrumutat printr-o emisiune de obligaţiuni pe 30 de ani, la un randament de 5,2% pe an.

„Ministerul Finanţelor Publice a realizat, ieri, 7 iunie 2018, cu succes, prima operaţiune de răscumpărare anticipată şi de preschimbare parţială a unei serii de euroobligaţiuni existente în dolari. Tranzacţia s-a desfăşurat sub forma răscumpărării anticipate şi preschimbării parţiale de titluri de stat în valoare de aproximativ 250 milioane dolari, scadente în 2022, cu maturitate rămasă de 4 ani şi cupon de 6,75%. Aceasta a fost însoţită de o nouă emisiune de euroobligaţiuni de 1,2 miliarde dolari, cu maturitatea de 30 de ani, şi cupon 5,125%”, preciza Ministerul Finanţelor.

Potrivit reprezentanţilor instituţiei, cererea iniţială a cumulat peste 1,8 miliarde dolari, ulterior ajustându-se la aproximativ 1,4 miliarde dolari corespunzător randamentului acceptat de 5,2%, cu peste 100 ordine de subscriere din partea investitorilor.

Emisiunea a fost suprasubscrisă de peste 1,4 ori. De asemenea, baza investiţională a tranzacţiei a fost diversificată atât din punct de vedere geografic, cât şi din perspectiva tipurilor de investitori.

Distribuţia geografică a fost următoarea: Marea Britanie (51%), SUA (22,2%), Centrul şi Estul Europei (10,2%), Germania/Austria (6,8%), Orientul Mijlociu şi Asia (7,0%). În privinţa tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (78,4%), fiind urmaţi de bănci comerciale şi bănci private (13,4%), fonduri de pensii şi societăţi de asigurare (6,1%), bănci centrale (2,1%).

Emisiunea a fost intermediată de către Unicredit, Citibank, HSBC, JP Morgan şi Deutsche Bank.

Cea de-a treia emisiune de euroobligaţiuni pe pieţele externe a avut loc în luna octombrie, când România a atras 1,75 miliarde euro printr-o emisiune în două serii, din care 1,15 miliarde euro cu maturitatea de 10 ani şi o dobândă 2,875% şi 600 milioane euro cu maturitatea de 20 ani lung şi o dobândă de 4,125%.

„Emisiunea reflectă foarte clar percepţia pozitivă a mediilor investiţionale şi a pieţelor financiare referitor la perspectiva evoluţiei României pe termen mediu şi lung. Cererea puternică, precum şi calitatea investitorilor, confirmă punctele forte ale României: fundamentele macroeconomice solide, coerenţa disciplinei fiscale şi stabilitatea economico-financiară. Vreau să subliniez faptul că emisiunea nu are ca scop finanţarea unor nevoi curente, aşa cum se vehiculează în spaţiul public, ci de a consolida rezerva în valută a Trezoreriei Statului şi de a minimiza costurile împrumuturilor pe termen lung”, a precizat atunci ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

Emisiunea a fost suprasubscrisă de peste 1,6 ori iar cei mai interesaţi au fost managerii de fonduri. Intermediari au fost BNP Paribas, Erste Group Bank AG, ING Bank NV şi Société Générale şi Unicredit.

Pentru seria de 10 ani, distribuţia geografică a fost următoarea: Regatul Unit al Marii Britanii (24%), Germania/Austria (20%), Centrul şi Estul Europei (15%), România (11%), Sudul Europei (9%), Scandinavia (6), Franţa (6%), Elveţia (4%), Benelux (3%), SUA (1%) şi alte zone (1%).

În privinţa tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (62%), fiind urmaţi de bănci comerciale şi bănci private (24%), fonduri de pensii şi societăţi de asigurare (11%) şi alţi investitori (3%).

Pentru seria de 20 ani distribuţia geografică a fost următoarea: Regatul Unit al Marii Britanii (33%), Germania/Austria (24%), Scandinavia (11%), Elveţia (9%), Centrul şi Estul Europei (7%), România (4%), Franţa (3%), SUA (3%), Sudul Europei (3%), Benelux (2%) şi alte zone (1%).

În privinţa tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (67%), fiind urmaţi de bănci comerciale şi bănci private (17%), fonduri de pensii şi societăţi de asigurare (10%), bănci centrale (2%) şi alţi investitori (4%).

* Pe piaţa internă, programul de titluri de stat pentru populaţie devine mai flexibil

Pe piaţa internă, statul s-a împrumutat de la populaţie cu dobânzi de 5% şi, respectiv, 4,5%, prin două emisiuni de titluri de stat în Programul Centenar. Prima emisiune a fost lansată în vara acestui an, în luna iunie (15 iunie – 6 iulie), iar românii au investit peste 786 de milioane de lei în titlurile de stat „Centenar”. Titlurile au avut valoarea de 1 leu, dobândă de 5% şi scadenţa la cinci ani şi au putut fi cumpărate de persoanele fizice rezidente care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile astfel obţinute sunt neimpozabile.

La momentul respectiv, titlurile nu puteau fi răscumpărate înainte de scadenţă, erau netransferabile şi nu se puteau tranzacţiona.

În luna august, autorităţile flexibilizează programul de împrumuturi exclusiv de la populaţie, prin permiterea transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de stat către un alt investitor persoana fizică dar şi răscumpărarea acestora de către stat înainte de scadenţă.

În 2 august, Ministerul Finanţelor anunţă lansarea celei de-a doua emisiuni de titluri de stat din cadrul Programului Tezaur – ediţia CENTENAR. Scadenţa scade la 3 ani, de la 5 anterior, iar dobânda la 4,5% de la 5% în luna iunie. Titlurile de stat au putut fi cumpărate în perioada 1 – 24 august.

La începutul anului, Finanţele estimau că titlurile de stat pentru populaţie din programul Tezaur vor reprezenta până la 8% din valoarea titlurilor emise pe piaţa internă, respectiv aproximativ 4 miliarde de lei. Singurele date comunicate de minister sunt cele pentru prima emisiune, din iunie, în cadrul căreia românii au investit 786 milioane de lei în aceste titluri.

„Emisiunea de titluri de stat Centenar pune în prim plan investitorul român şi îi asigură o dobândă neimpozabilă mai bună decât cele oferite la depozitele bancare. Statul garantează 100% sumele depuse, dobânzile aferente şi este corect să plătească pentru titlurile de stat destinate populaţiei la fel cum plăteşte şi pentru cele destinate pieţei financiare”, a declarat Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice.

Ministerul Finanţelor Publice a emis titluri de stat pentru populaţie în iunie 2015, pentru prima dată după 10 ani de absenţă pe această piaţă.

La începutul anului, Ministerul Finanţelor a anunţat că are în vedere împrumuturi de aproximativ 48 – 50 de miliarde de lei de pe piaţa internă în 2018, similar cu nivelul propus pentru anul anterior, în timp ce aproximativ 4,5 – 5 miliarde de euro urmau să fie atraşi de pe pieţele externe.

„În anul 2018 necesarul brut de finanţare la nivel guvernamental este de aproximativ 74 miliarde lei, volumul total al împrumuturilor ce urmează a fi atrase de Ministerul Finanţelor Publice de pe pieţele interne şi externe fiind determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de -2,97% din PIB (aproximativ 27 miliarde lei) precum şi de volumul datoriei de refinanţat în anul 2018, în sumă de aproximativ 47 miliarde lei. Ţinând cont de obiectivul limitării riscului valutar cât şi de cel al dezvoltării pieţei titlurilor de stat, deficitul bugetar urmează să fie finanţat în proporţie de circa 75% de pe piaţa internă şi respectiv 25% de pe piaţa externă”, arăta MFP în Programul indicativ de emisiuni de titluri de stat aferent anului 2018 publicat la începutul anului.

România beneficiază de rating favorabil investiţiilor, „investment grade”, din partea celor patru agenţii de evaluare financiară. Astfel, Standard & Poor’s (S&P) a confirmat, în martie 2018 ratingurile pentru datoriile pe termen lung şi scurt în valută şi monedă locală ale României la „BBB minus/A-3”, perspectiva asociată fiind stabilă. De la Moody’s, România beneficiază de calificativul Baa3 pentru datoria pe termen lung, din partea Fitch Ratings ratingurile pentru datoriile pe termen lung în valută şi monedă locală ale României sunt „BBB minus”.

De altfel, în vara acestui an, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a a anunţat că a încheiat, la finele lui 2017, contracte de servicii cu agenţiile de rating Standard & Poor’s şi Fitch Ratings pentru perioada 2018 – 2019, în timp ce contractul cu Moody’s se afla în curs de negociere.

„Începând cu anul 2016, Ministerul Finanţelor Publice încheie contracte de servicii cu agenţiile de rating pe o perioadă de doi ani. Pentru perioada 2016-2017 au fost încheiate contracte cu agenţiile de rating Standard & Poor’s, Fitch Ratings, Moody’s, şi Japan Credit Ratings Agency. În luna decembrie 2017 au fost încheiate contracte noi pentru perioada 2018-2019, cu agenţiile de rating Standard & Poor’s şi Fitch Ratings, contractul cu Moody’s fiind în curs de negociere. Contractul cu agenţia de rating Japan Credit Rating Agency nu a fost reînnoit, dar agenţia a comunicat că va furniza în continuare evaluări ale riscului de ţară fără a fi solicitat de România (‘on an unsolicited basis’), arăta Ministerul Finanţelor în luna iunie.