România a înregistrat, în 2018, un deficit de 1,15 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare

Economica.net
24 03. 2019
produse_agroalimentare_romania_800x500_c_59947600

Anul trecut, exporturile s-au majorat cu 4,1%, însumând 6,488 miliarde de euro, însă importurile au crescut cu 7,9%, până la 7,641 miliarde de euro.

„În timp ce fluxurile comerciale cu celelalte state membre au crescut în proporţii similare atât la intrări cât şi la ieşiri, dinamica schimburilor cu ţările terţe a fost diferită: importurile s-au menţinut la un nivel relativ constant, comparativ cu 2017, iar exporturile au scăzut cu 175,5 milioane euro (-8,1%)”, arată datele MADR.

Exporturile către ţările UE au totalizat 4,5 miliarde de euro, iar cele către ţările extracomunitare au fost de 1,98 miliarde de euro. În privinţa importurilor de produse agroalimentare din UE, România a cheltuit anul trecut 6,42 miliarde de euro, iar pentru produsele aduse din ţările terţe circa 1,21 miliarde de euro.

Conform datelor MADR consultate de AGERPRES, în 2018, grâul a deţinut ponderea principală în structura exporturilor (16,1%), cu încasări de 1,037 miliarde de euro la un volum total expediat de 5,886 milioane de tone, încasările fiind similare celor din 2017.

Al doilea produs ca importanţă în topul exporturilor agroalimentare a fost porumbul, care a marcat cea mai mare creştere. Veniturile s-au majorat cu 139,5 milioane de euro, până la un total de 869,3 milioane de euro, iar cantitatea livrată a fost mai mare cu 24% faţă de 2017, totalizând 4,680 milioane de tone.

De asemenea, anul trecut a crescut exportul de seminţe de floarea-soarelui, cu un avans valoric de 115,1 milioane de euro (total 638,8 milioane de euro) şi cantitativ cu 29,3%, până la 1,726 milioane de tone.

„Au mai progresat exporturile de tutun prelucrat (+67,3 milioane de euro), la care s-a înregistrat şi cea mai mare creştere valorică relativă (+200,5%), ulei de floarea-soarelui (+36,7 milioane de euro), turte din extracţia uleiurilor vegetale (+36,3 milioane de euro), preparate şi conserve din carne (+22,3 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+21,6 milioane de euro), orz (+20,5 milioane de euro), carne de pasăre (+19,3 milioane de euro), ape care conţin zahăr sau alţi îndulcitori (+12,4 milioane de euro), turte de soia (+12,2 milioane de euro), cârnaţi, salamuri şi produse similare (+7,7 milioane de euro), lapte şi smântână (+6,7 milioane de euro), brânzeturi (+4,5 milioane de euro), carne de ovine sau caprine (+3,5 milioane de euro) şi animale vii din specia ovine sau caprine (+1,4 milioane de euro)”, consemnează MADR.

Cea mai mare scădere a exporturilor a fost înregistrată anul trecut la seminţe de rapiţă (-102,1 milioane de euro), fiind urmate de ţigări (-78,4 milioane de euro), boabe de soia (-50,6 milioane de euro), animale vii din specia bovine (-40,6 milioane de euro), preparate alimentare (-4,4 milioane de euro) şi miere naturală (-4 milioane de euro).

Conform datelor MADR, importurile de carne de porc au crescut anul trecut cu 8,65% din punct de vedere valoric, respectiv cu 44,8 milioane de euro, totalizând 520 de milioane de euro pentru o cantitate de 294.400 tone.

De asemenea, în 2018 s-au majorat importurile de preparate pentru hrana animalelor cu 40,6 milioane de euro, cele de boabe de soia (+37,9 milioane de euro), preparate alimentare (+37,5 milioane de euro) şi ţigări (+33,7 milioane de euro).

Anul trecut au mai crescut şi importurile de produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, cu 32,3 milioane de euro, cele de seminţe de floarea-soarelui (+30,6 milioane de euro), ciocolată (+30,4 milioane de euro), turte de soia (+29 milioane de euro), ape care conţin zahăr sau alţi îndulcitori (+27,5 mil. euro) şi cele de brânzeturi (+25,8 milioane de euro).

Nu în ultimul rând, au mai fost înregistrate creşteri la importurile de carne de pasăre (+14,2 milioane de euro), animale vii din specia porcine (+12,6 milioane de euro), alcool etilic sub 80% (+10,6 milioane de euro), tutun prelucrat (+10,2 milioane de euro), extract de malţ (+8 milioane de euro), citrice (+7,9 milioane de euro) şi cafea (+6,7 milioane euro).

Pe de altă parte, anul trecut au scăzut importurile de grâu cu 88,3 milioane de euro, cele de tutun brut (-32,7 milioane de euro), zahăr (-22,9 milioane de euro), lapte şi smântână (-11,1 milioane de euro) şi porumb (-9,2 milioane de euro).

În schimb, importul de tomate a urcat cu 6,6 milioane de euro, însumând 91 de milioane de euro (+7,8%) pentru o cantitate totală de 87.000 tone, reprezentând o creştere cu 10.700 tone (+14,7%).

UE a fost principalul partener în comerţul agroalimentar al României: livrările către această destinaţie au avut o pondere valorică de 69,4% din total exporturi, iar achiziţiile de produse agroalimentare din statele membre au reprezentat 84,1% din total importuri.

Anii 2013 şi 2014 sunt singurii în care România a încheiat pe excedent în comerţul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, după 20 de ani în care importurile au devansat exporturile de alimente şi produse agricole. Din 2015 a revenit din nou pe deficit, înregistrând un minus de 89 de milioane de euro.