Elena Dumitru a declarat miercuri, în cadrul conferinţei „Mediafax Talks about Energy”, că Guvernul României a reuşit să obţină finanţarea unui proiect pentru punerea în practică a strategiei naţionale privind schimbările climatice şi pentru a avea un model de prognoză economică la nivel naţional în legătură cu efectele schimbărilor climatice şi cu ţintele stabilite de Uniunea Europeană pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Secretarul de stat a precizat că proiectul, constând în elaborarea planului de acţiune pentru implementarea strategiei naţionale şi a modelului de prognozare economică, se va derula, în perioada 2013 – 2015, de la 1 iunie, în colaborare cu Banca Mondială, sub coordonarea Ministerului Mediului.
Elena Dumitru a precizat, pentru MEDIAFAX, că finanţarea obţinută de la Comisia europeană este de 5 milioane de euro.
Strategia naţională a României în domeniul schimbărilor climatice este în curs de avizare la nivel interministerial, a mai spus Elena Dumitru, în cadrul conferinţei.
„Este foarte important ca România să aibă o strategie naţională privind schimbările climatice şi legătura între schimbările climatice şi energie pentru că este unul din documentele programatice care stau la baza documentului de poziţie pentru negocierea cu Comisia Europeană a cadrului financiar multianual 2014 – 2020”, a declarat secretarul de stat, precizând că un regulament adoptat deja de Comisia Europeană prevede ca 20 la sută din fondurile alocate pe cadru financiar 2014 – 2020 să fie direcţionate către investiţii în tehnologii care conduc la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Dumitru a mai precizat că Uniunea Europeană a adoptat din 2009 un pachet de prevederi în domeniul energiei şi schimbărilor climatice, în care au fost stabilite o serie de obiective printre care: creşterea eficienţei energetice cu 20 la sută, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20 la sută şi utilizarea energiilor regenerabile în proporţie de minim 20 la sută în fiecare stat membru, până în 2020.
Secretarul de stat a adăugat că UE va dori să ridice aceste ţinte la 30 la sută şi că fiecare stat va trebui să vină cu argumente pro şi contra, în funcţie de propriile capacităţi, România având nevoie de prognozarea economică pentru a-şi fundamenta poziţia.
„România este graniţă a Uniunii Europene. Atunci există riscul de relocare a industriei dintr-un stat membru, care are condiţii mai puternice de mediu, într-un stat care nu s-a aliniat acestor condiţii”, a mai semnalat Elena Dumitru.