România a pierdut 100 de milioane de euro din banii europeni alocaţi pentru agricultură

„În fiecare an, România pierde 30 de milioane de euro din subvenția primei de asigurare. Prin PAC 2014 — 2020 s-au dedicat României 200 de milioane de euro pentru Pilonul II, iar pentru Franța 700 de milioane de euro. În 2014 și 2015 nu s-a folosit nimic din ei, și nici în 2016, în jumătate de an, nu s-a folosit. S-au pierdut deja 100 milioane de euro care nu se vor dedica agriculturii românești. Sunt 200 de milioane de euro alocați prin PAC 2014-2020, bani pe care noi nu i-am luat”, a subliniat Coste.

La rândul său, Lucian Marin, consultant asigurări agricole în cadrul UNSAR a explicat că 82% din subvenția europeană și națională este orientată către subvenționarea primelor de asigurare. Pilonul II oferea trei instrumente: articolul 37 — subvenția primei de asigurare pentru asigurarea culturilor, animalelor și plantelor, articolul 38 — înființarea fondurilor mutuale și articolul 39 — instrument de stabilizare a veniturilor.

„Când a negociat, de exemplu, Franța a ales și articolul privind subvenționarea primelor de asigurare și articolul privind crearea fondului respectiv. Italia, la fel. Italia analizează și oportunitatea adoptării acelei volatilități a prețului. Ungaria a ales subvenția la nivel de poliță de asigurare și partea de volatilitate a prețului, iar Croația subvenția înainte de primă. România a ales, deși putea să aleagă toate opțiunile, a ales să facă doar acel fond, adică al doilea instrument. Ideea este că, la acel moment, pentru România s-au alocat 200 de milioane de euro. Deoarece nu s-a creat încă niciun fond de genul acela, banii aceia s-au tot pierdut. Și în 2014, și în 2015 s-au tot pierdut”, a spus Lucian Marin.

În plus, fermierul român nu poate fi competitiv pe alte piețe cu fermierul francez, cu cel italian sau croat, pentru că aceștia beneficiază de subvenție la prima de asigurare, aceasta ajungând, în cazul Franței, la 65%.

În acest context, asigurătorii intenționează să propună Guvernului subvenționarea cu până la 65% a primei asigurărilor agricole prin fondurile europene. Din cei 200 de milioane de lei alocați României, 75% provin de la Uniunea Europeană, iar 25% reprezintă cofinanțarea statului român. Astfel, efortul ar fi de 16 milioane de lei pentru statul român la subvenționarea primelor de asigurare cu maximum 65% la o piață de 100 de milioane de lei, estimarea de prime pentru 2014.

„Considerăm că UNSAR ar trebui să convingă statul român să-și revizuiască un pic opțiunea și să găsească o variantă de a adopta și articolul 37. Se pare că este posibil și acesta este scopul pe care și l-a propus grupul de lucru al UNSAR, în ideea de a fi mai aproape de fermier, să putem să-l ajutăm cu cheltuielile lui zilnice. Să avem ambele variante dacă ne dorim, adică și varianta de subvenție a primei și varianta de fond pentru riscul neasigurat. Noi vom propune să se revizuiască opțiunea luată de Guvern în 2013, care a devenit lege în 2014, și să încercăm să avem două opțiuni, nu numai una: să fie și articolul 37 și articolul 38, considerând că fiecare are rolul lui”, a spus Marin.

Potrivit sursei citate, Guvernul va trebui să renegocieze la nivel european schimbarea alocării. „Ideea este că mai întâi trebuie să convingem Guvernul și apoi acesta trebuie să meargă mai departe la Bruxelles și să renegocieze la nivel european, să schimbe alocarea, să adauge și cealaltă opțiune”, a precizat consultantul Lucian Marin.

La rândul său, Francois Coste a adăugat: „Sursa noastră din Bruxelles spune că este ușor”.

Cei doi specialiști au mai spus că subvenționarea primei de asigurare va ajuta fermierul să devină competitiv pe piață, să se asigure riscul de secetă, dar ar putea ajuta și accesul la finanțare al agricultorului.

„Poate ajuta mult, pentru că ne va permite să asigurăm alte riscuri mai scumpe și va oferi accesibilitate la riscuri. Seceta este unul dintre riscurile cele mai cerute. Pentru fermier, la subvenționare, beneficiile vor consta în costuri mai mici cu asigurarea, deci va fi mai competitiv pe piață, al doilea avantaj pe termen mai lung ar fi că anumite companii ar putea veni în România să ofere riscuri de secetă în ideea în care va fi mai accesibilă pentru un fermier asigurarea. Astăzi, dacă vii cu un risc de secetă, poate fi foarte scump și să nu ți-l cumpere nimeni. În momentul în care va exista o subvenție, va deveni mai accesibil riscul de secetă. Deci, protecția capitalului investit și accesul la finanțare. Cu o asigurare bună, se poate scoate finanțare mai ușor de la bănci”, a explicat Lucian Marin.

El a precizat că, în România, în cazul asigurărilor agricole, suma medie asigurată pe hectar este în jur de 4.000 lei. Sumele asigurate încep de la 2.000 de lei până la 3.000 — 4.000 de lei media, fără riscul de secetă. La asigurările agricole se asigură culturile de toamnă și cele de primăvară.

La culturi, în anul financiar 2014, totalul primelor brute subscrise (PBS) a atins 94 de milioane lei în cazul companiilor membre UNSAR. În cazul animalelor, în aceeași perioadă, nivelul PBS a fost de 11,75 milioane de lei.

„Deci, piața trece de 100 de milioane de lei, iar seceta poate crește piața de trei ori”, a subliniat consultantul.

Indemnizațiile brute plătite la asigurările agricole de culturi au fost, la nivelul lui 2014, de 94,48 milioane de lei, iar asigurările la animale de 4,9 milioane de lei, conform datelor oferite de UNSAR.

În opinia lui Lucian Marin, dacă se va aproba introducerea articolului 37, respectiv subvenționarea primei de asigurare, noua legislație va putea fi aplicată cel mai devreme în toamna anului viitor.

Din datele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reiese că la ora actuală sunt asigurate în România aproximativ 3 milioane de hectare de culturi agricole, deși sunt cultivate în jur de 9—10 milioane hectare, dintr-un potențial cultivabil de 12—13 milioane hectare.