România nu mai are nevoie de gazele ruseşti. Nici măcar la iarnă, oricât de grea ar fi

În această iarnă, indiferent cât de grea ar fi, România nu mai depinde de gazele ruseşti, aşa cum se întâmpla până acum câţiva ani.

Prin urmare, orice tentativă a Kremlinului de sistare a fluxului gazelor către Ucraina, deci şi către România, ar avea efecte extrem de limitate pentru populaţia şi industria locală.

De mai mult de 1 an de zile, populaţia consumă doar 2% gaze de import în coş, iar industria consumă 5% din import. Inclusiv în sezonul rece trecut, proporţia local/import în coşul pentru populaţie a rămas aceeaşi, iar la fabrici a crescut până la maxim 10%. Potrivit reprezentanţilor ANRE, şi în această iarnă ponderea importurilor de gaze din Rusia va fi extrem de redusă, mai ales că acum s-au disponibilizat încă 2 – 2, 5 miliarde de metri cubi din producţia internă, odată cu sistarea producţiei în fabricile de îngrăşăminte ale miliardarului Ioan Niculae, cei mai mari consumatori industriali de gaze.

Preşedintele ANRE Nicoale Havrileţ spune că gazele extra vor fi foloiste pentru umplerea cu prioritate a depozitelor pentru iarnă şi pentru piaţa liberă. În condiţiile date, depozitele se pot umple cu gaze aproape exclusiv de la producătorii locali, mult mai ieftine decât cele de import, în aşa fel facturile să nu crească, în ciuda programului de liberalizare a pieţei.

Preţul reglementat al gazelor pentru industrie este de 89 de lei/MWh. Pe piaţa liberă, producătorii cer acelaşi preţ. În afară de opţiunea contractelor bilaterale cu un preţ negociat mai mic decât cel al pieţei, fabricile din România pot aduce şi gaze din import.

La Baumgarten, Austria, cel mai mare hub de gaze din estul Europei, MWh costă 17,4 euro, adică aproximativ 77 de lei, fără componenta de transport. Reprezentanţii Transgaz nu au ştiut să ne spună cât ar costa transportul gazului până la punctul de intrare Csanadpalota, din interconectorul Arad – Szeged, dar surse din piaţă au precizat că aceasta ar putea fi de circa 5 euro/MWh, deci gazul adus la Arad poate fi mai ieftin decât cel produs local.

Gazele din Austria sunt ruseşti şi tot rusesc este accesul pe intercoenctorul ce leagă România de Vest. Pentru acest an, Gazprom a rezervat cea mai mare parte din capacitatea de import a gazoductului Arad -Szeged, de maxim 0,5 miliarde de metri cubi annual, aşadar, cine doreşte să aducă gaze din Austria, aduce gaze ruseşti şi doar Gazpromul i le poate furniza. Altă interconecatre între România şi o ţară europeană încă nu există.

Dacă vreo firmă din România aduce gaze direct din Rusia, atunci preţul exprimat în mia de metri cubi este de circa 350 de dolari, aproape 100 de lei/MWh.

Pe piaţa reglementată a consumatorilor casnici, gazul costă 54 lei /MWh, aproape 200 de dolari mia de metri cubi. Pe această piaţă, consumatorii primesc gaze la un preţ de coş – o medie ponderată la cantitate între preţul gazului intern şi cel de import. Piaţa este în proces de dereglementare, până în 2017 urmând să fie 100% liberă.

În perioada de dinainte de criză, consumul anual de gaze al României  se ridica la 17-18 miliarde de metri cubi. În 2011, acesta coborâse până la 12 miliarde de metri cubi, iar 2013 a adus un consum de 11 miliarde de metri cubi. Nici 1 miliard de metri cubi nu au reprezenant importuri.