România a urcat un loc la nivelul UE în clasamentul privind percepţia corupţiei

Ţara noastră a obţinut 48 de puncte în raportul privind Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC), pe o scară de la 0 la 100, în care zero înseamnă foarte corupt şi 100 deloc corupt.

La nivelul UE, România este la egalitate cu Ungaria şi devansează Italia (47 de puncte), Grecia (de 44 de puncte) şi Bulgaria (41 de puncte).

Faţă 2015, ţara noastră a obţinut în 2016 cu două puncte mai mult şi a urcat un loc, iar faţă de 1997, când România a fost inclusă în IPC, România are în raportul pentru anul 2016 cu 18 puncte mai multe. „Această îmbunătăţire a IPC este rezultatul eforturilor anticorupţie ale instituţiilor naţionale, fie ele de prevenire, de combatere sau de sancţionare a corupţiei, dar şi eforturilor societăţii civile care a contribuit substanţial la efortul de aliniere a acestora la standardele internaţionale”, subliniat ONG-ul.

Scorul obţinut de România a fost întocmit prin utilizarea a 10 surse independente care au oferit date privind percepţia corupţiei în sectorul public. „Locul României în clasamentul internaţional şi european şi orice punct în plus obţinut trebuie analizat în context mai larg, inclusiv din prisma rezultatelor IPC la nivel global, care în valoare absolută înregistrează un regres, cele mai mari punctaje la acest moment fiind de 90 de puncte, faţă de anii anteriori în care se înregistrau şi rezultate de 98 de puncte”, notează Transparency International într-un comunicat.

„Este evident că maturizarea României este un proces care necesită timp. Prin urmare, pentru a păstra tendinţa ascendentă a IPC şi implicit îmbunătăţirea integrităţiila nivelul sectorului public, este important să se pună accentul pe măsuri de prevenire a corupţiei. La fel de important este ca măsurile adoptate la nivelul instituţiilor publice să fie corect explicate şi asumate de către decidenţi”, afirmă Marian Popa Preşedintele Transparency International Romania.

În acest context, Transparency International România recomandă accelerarea calendarului de aplicare a măsurilor de prevenire a corupţiei, reenunţarea la abordarea formalistă a prevenirii corupţiei şi responsabilizarea factorilor de decizie atât la nivel central, cât şi la nivel local.

Numai un efort continuu şi susţinut poate să demonstreze faptul că îmbunătăţirea IPC nu este reversibilă, ci este o consecinţă firească a asumării şi interiorizării schimbării de atitudine şi mentalitate la nivelul întregii societăţi. „Ce are România de făcut în concret? Trebuie să îşi standardizeze procedurile administrative interne cu precizarea responsabilităţilor individuale pentru fiecare participant în parte la o procedură, să îşi stabilească corect şi neechivoc regulile de gestiune a afacerilor publice şi să schimbe abordarea pe sancţionarea persoanelor care au greşit, pe prevenirea greşelilor. Asta ar însemna o gestiune mai bună a resurselor publice şi o administrare mai curată,” declară Victor Alistar Directorul TI-România.

Pentru atingerea acestor obiective, Transparency International România reaminteşte o parte dintre soluţiile identificate şi incluse în în Strategia Naţională Anticorupţie 2016 – 2020, precum efectuarea unei analize realiste a riscurilor şi vulnerabilităţilor la corupţie, însoţită de identificarea măsurilor de remediere; aprobarea şi implementarea planului de integritate şi autoevaluare periodică la nivelul fiecărei instituţii publice centrale şi locale, inclusiv în cadrul entităţilor aflate în subordinea/coordonarea acestora; dezvoltarea şi aplicarea de programe menite să îmbunătăţească gradul de înţelegere a standardelor de integritate de către angajaţipe de o parte şicetăţeni, beneficiarii serviciilor publice, pe de altă parte; digitalizarea activităţii administraţiei cu integrarea bazelor de date precum şi cu îmbunătăţirea considerabilă a transparenţei prin furnizarea informaţiilor publice în format de date deschise; adoptarea cu prioritate de către Parlament a Codului administrativ, finalizat de către Guvern şi elaborarea şi adoptarea codului de procedură administrativă a României.

De asemenea, ONG-ul pledează pentru un efort anticorupţie comun între înstituţiile publice, decidenţi şi populaţie.

Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) clasează ţările în funcţie de cât de corupt este perceput a fi sectorul public al ţării. Este practic o combinaţie de sondaje şi evaluări privind corupţia, colectate de mai multe de instituţii de renume. IPC este cel mai utilizat indicator al corupţiei la nivel mondial.

În total, în studiul publicat miercuri de Transparency International au fost luate în calcul 176 de state şi teritorii din întreaga lume. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, pe o scală de la 0 la 100, în care 0 înseamnă „foarte corupt”, iar 100 „deloc corupt”.

În 2016, pe primul loc la nivel global se află Danemarca şi Noua Zeelandă, fiecare cu câte 90 de puncte, urmate de Finlanda (89 de puncte), Suedia (88 de puncte) şi Norvegia (87 de puncte). La nivelul Uniunii Europene, peste 80 de puncte au mai obţinut Olanda (83 de puncte), Germania, Luxemburg şi Marea Britanie, fiecare cu câte 81 de puncte. Media a fost de 65 de puncte.

Scorul mediu global a fost 43 de puncte.