România anului 2014 între secetă, vijelii şi inundaţii – analiză

În afara problemelor ce trebuie rezolvate în zonele afectate, se mai naşte o întrebare firească: ‘Cum se va prezenta producţia agricolă din acest an?’.

După un 2013 cu o producţie agricolă foarte bună, pentru anul în curs nivelul estimat de către specialiştii în domeniu este încadrat la categoria ‘optimist-moderat’, în pofida faptului că ploile şi vijeliile au provocat pagube însemnate.

Şefa Laboratorului de Agrometeorologie din cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie /ANM/, Elena Mateescu, arată că o problemă referitoare la producţia agricolă ar putea exista în Oltenia, unde, din cauza ploilor şi a cantităţilor de aproape 200 l/mp căzute în decurs de trei zile, procesul de înmagazinare a apei în solul agricol va avea de suferit.

‘Producţia agricolă din zonele afectate de ploi abundente este posibil ca, pentru ceea ce se află acum în vegetaţie, să aibă ceva probleme. Deja orzul şi grâul în mare parte s-au recoltat şi nu ar mai fi probleme, dar pentru celelalte culturi înfiinţate în primăvară – porumb şi floarea-soarelui – e posibil să avem unele efecte în funcţie de cât va dura excesul apă în sol. Efectele privind excesul de apă în sol ca urmare a acestor cantităţi abundente din ultimele 72 de ore pot afecta culturile agricole aflate în vegetaţie. Avem, însă, o distribuţie neuniformă la nivelul teritoriului în ceea ce priveşte precipitaţiile distribuite în această lună /iulie, n.r./, astfel încât şi rezerva de umiditate înregistrează valori diferenţiate din perspectiva aprovizionării. Dacă avem în zona Olteniei, la suprafaţă, în zonele unde am avut cantităţi în ultimele 72 de ore, peste media climatologică, în general în această parte a ţării cantităţile medii lunare au fost între 50 şi 80 l/mp. Acum am avut de la 90 până la 200 l/mp, dar repartizat pe întreaga lună. Cel mai mult a plouat pe întreaga lună la Rm. Vâlcea’, menţionează Mateescu.

Aşadar, am făcut cunoştinţă cu faţa nevăzută a ‘Lunii lui Cuptor’, cu episoade în care scenele apocaliptice cu furia naturii în prim-plan păreau desprinse parcă din filmele americane cu buget consistent pentru efecte speciale. Scrâşnetul caselor rupte la propriu de viituri, vuietul puhoaielor umflate şi haosul creat în care ţipetele oamenilor necăjiţi se auzeau fără încetare, sunt doar câteva dintre momentele-cheie ale dezastrului. Un dezastru care putea fi evitat…!?

Revenind la situaţia agricolă a ţării, în acest context, directorului Laboratorului de Agrometeorologie din ANM ţine să amintească faptul că precipitaţiile cu care s-au confruntat judeţe din partea Olteniei nu au apărut în premieră, fenomenele extreme fiind prezente şi în primăvara acestui an.

‘Sunt zone în care avem precipitaţii mai reduse faţă de necesarul de apă al culturilor şi zone în care, cum este de această dată Oltenia, unde precipitaţiile au fost deosebit de abundente. În Oltenia, de fapt, avem această situaţie încă din primăvară pentru că în aprilie, mai şi iunie tot aici am avut, practic, aceste cantităţi mai însemnate de precipitaţii. De aceea, solul în acest moment nu permite înmagazinarea, având în vedere că deja se află la capacitate’, spuns oficialul ANM.

În ciuda situaţiei nu tocmai fericite şi oscilante din punct de vedere al regimului termic şi hidrologic, la nivel naţional se pare că datele privind producţia agricolă 2014 sunt bune, cu foarte mici excepţii.

Datele specialiştilor arată că pentru culturile de grâu şi orz, în marea lor majoritate recoltate, cantităţile medii oscilează, cel puţin în anumite zone din sudul ţării, între 3,7 tone şi 5,5 tone/hectar. Probleme ar putea apărea la culturile de porumb şi floarea-soarelui.

‘Pe partea de sud-est a ţării avem, deja, secetă pedologică, pentru că în Dobrogea, în anumite zone, ne aflăm sub valorile medii de precipitaţii. Chiar şi în partea de est şi sud-est a Munteniei, pentru că la Călăraşi, de exemplu, avem doar 39 l/mp căzute în luna iulie, iar la Brăila 27 l/mp. Deci, sunt zone în care începe să se manifeste fenomenul de secetă pedologică, tocmai din cauza distribuţiei neuniforme a apei în solul agricol. Pentru culturile de grâu şi orz, cel puţin din ce avem ca date, nu ne putem pronunţa despre producţie, având în vedere că nu s-a încheiat recoltarea pe întreaga suprafaţă. În anumite zone din sud, unde aceste lucrări s-au încheiat, din datele pe care le avem în platformele noastre, producţiile variau în funcţie şi de ce tehnologie s-a respectat. Vorbim de la 3,7 tone/hectar până spre 5,5 tone/hectar, în partea de unde am primit şi noi informaţii. În general, este o producţie bună’, precizează Elena Mateescu.

România a traversat mai bine de jumătate din acest an un segment al extremelor climatologice. Din spusele specialistului ANM reiese faptul că primele trei luni din 2014 se află în topul celor mai calde şapte perioade din 1961 şi până în prezent, în timp ce lunile aprilie, mai şi iulie sunt încadrate în ierarhia celor mai ploioase în raport cu statistica din urmă cu 53 de ani.

Veştile pentru perioada următoare sunt, oarecum, bune din punct de vedere climatologic, în sensul că ploile se opresc, dar pe partea confortului termic temperaturile se vor apropia de caniculă.

‘Luna august debutează printr-o vreme caniculară, pentru că vom avea, mai ales în partea de sud, sud-vest şi est, temperaturi ce se apropie de pragul de caniculă şi fără ploi. Asta este o veste bună pentru că, cel puţin în următoarea perioadă, până spre 5-6 august, precipitaţiile vor fi nesemnificative la nivel izolat în zona de munte. Va exista, însă, un disconfort termic creat de temperaturile ridicate şi umezeala ridicată, mai ales pentru zonele de câmpie din sud-vest şi chiar în partea de est şi sud-est a ţării’, notează directorul ANM.

România a devenit o ţară a extremelor climatologice, iar oamenii simpli confruntaţi cu capriciile vremii trăiesc cu speranţa că momentele de coşmar nu se vor mai repeta. La fel şi autorităţile. Pe de altă parte, aşteptările celor care activează în domeniul agricol sunt moderat optimiste când vine vorba de producţie, iar fiecare din noi aşteptăm încă momentul în care rafturile magazinelor vor fi invadate legume şi fructe ‘Made in Romania’, la preţuri accesibile, tocmai pe motivul că agricultura românească poate bate orice record în Europa. Plus, că ar fi în stare să hrănească mai bine de 80 de milioane de europeni.