„Avem două linii foarte importante de finanţare pentru a promova hidrogenul ca sursă verde şi un vector de tranziţie către o economie mai curată”, a spus ea.
Este vorba, în primul rând, de fonduri de coeziune estimate la 236 de milioane de euro pentru perioada 2021 – 2027.
„Aceasta prin creşterea capacităţii sistemului naţional de transport al gazelor pentru a fi extins şi adaptat utilizării de hidrogen în amestec cu gazul. Totodată, fondurile pot fi utilizate şi pentru creşterea capacităţii reţelei de distribuţie a gazelor, în acelaşi sens. Deocamdată acest program este doar în formă de draft, dar aduce o contribuţie la obiectivele următorului exerciţiu bugetar, adică o economie mai verde, fără emisii, economie circulară, adaptare la schimbările climatice”, a spus Atanasiu.
Potenţialii beneficiari ai acestei linii de finanţare vor fi Transgaz şi operatorii reţelelor de distribuţie.
Totodată, România poate beneficia de 713 miliarde de euro pentru hidrogen prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
„Este vorba despre Pilonul I, care se referă la tranziţia verde. Banii din acest fond ar putea merge către dezvoltarea infrastructurii de gaz în combinaţie cu hidrogen, precum şi realizarea de proiecte integrate demonstrative în sectorul hidrogenului verde, pentru cercetarea şi dezvoltarea sectorului, proiecte care integrează vertical mai multe industrii, pentru a ajunge la un grad mare de decarbonizare cu ajutorul hidrogenului”, a arătat oficialul ministerial, în conferinţa „România-Olanda, oportunităţi de colaborare în domeniul hidrogenului”.
Comisia Europeană ar putea aproba la începutul toamnei Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României, iar în acel moment ţara va primi prima tranşă de 13% din sumă, după cum a anunţat săptămâna trecută Marius Vasiliu, secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).