‘E foarte evident, chiar şi pentru promotorii CETA că acest acord de liber schimb nu va constitui o ‘cură’ pentru încetineala care a cuprins economiile Europei. Istoric vorbind, acordurile de liber schimb pot ajuta economiile. De la acordul GATT din 1947 (Acordul General pentru Tarife şi Comerţ), nu mai poate nega nimeni că taxele vamale mici şi intensificarea schimburilor comerciale sunt beneficii certe pentru economia globală. Acordul GATT, în particular, a contribuit la reducerea decalajului economic între ţările subdezvoltate şi cele dezvoltate. Cu toate acestea, în unele ţări, procesul de globalizare a avut ca rezultat mărirea diferenţei dintre clasa mijlocie şi cei… foarte bogaţi, mai ales în SUA şi Marea Britanie’, se arată în analiza lui Dembik.
Potrivit acestuia, acordurile de liber schimb nu sunt în întregime benefice, ceea ce explică opoziţia crescândă ce vine din partea populaţiei şi a clasei politice de a semna CETA şi TTIP.
‘CETA ar putea ‘aduce’ o creştere a PIB-ului Uniunii Europene în următorii ani, dar Europa trebuie să-şi rezolve două probleme majore înainte de asta: declinul demografic şi al productivităţii. CETA nu e un panaceu pentru economia Europei. În pofida a ceea ce crede majoritatea, de CETA ar putea beneficia statele mai puţin dezvoltate din Europa, mai ales cele din zona de est şi centrală, inclusiv România. Toate studiile arată asta. În plus, aşa s-a întâmplat şi cu NAFTA (Acordul Nord-American de Comerţ Liber): a fost o bună oportunitate pentru Mexic de a avea business american în ţară, faimoşii ‘maquiladoras’. Am putea extrapola, afirmând că la fel s-ar putea întâmpla şi cu ţările din Europa Centrală şi de Est: un aflux de capital în regiune, care este deja un hub pentru multe companii multinaţionale. Totuşi, ar fi o greşeală să ne aşteptăm la un impact economic major; cel al acordului CETA va fi chiar limitat, comparat cu cel al TTIP. Dacă acordul de liber schimb dintre UE şi SUA va fi adoptat, asta va deschide calea companiilor americane către Europa. Şi invers, desigur’, menţionează sursa citată.
Analiza mai spune că este de aşteptat ca acordul TTIP să nu fie aprobat foarte curând din cauza opoziţiei în creştere deopotrivă în Europa şi în Statele Unite.
‘Donald Trump a vorbit deschis despre scepticismul său legat de acordul de liber schimb şi chiar şi Hillary Clinton, care militează pentru semnarea Acordului de Parteneriat Trans-Pacific, nu va risca suplimentar pentru TTIP, deoarece asta ar crea o luptă în Congres şi cu suporterii lui Bernie Sanders, pe marginea argumentului că nu e o chestiune vitală pentru economia SUA. Ar fi greşit să-ţi începi mandatul la Casa Albă luptând pentru o cauză pierdută, nu? Cu alte cuvinte, acordul TTIP este, deocamdată, în moarte clinică’, a mai arătat Dembik