România ar putea fi legată de Ucraina cu un nou pod peste Tisa, la Sighetu Marmației. Proiect pe masa Guvernului

Un memorandum pentru realizarea unei noi conexiuni rutiere cu Ucraina a ajuns luni pe masa Guvernului. Mai exact, acesta vizează realizarea unui pod de frontieră între cele două state, peste râul Tisa, între localitățile Sighetu Marmației (România) – Bila Tserkva (Biserica Albă-Ucraina).
Anemona Andone - lun, 23 nov. 2020, 17:01
România ar putea fi legată de Ucraina cu un nou pod peste Tisa, la Sighetu Marmației. Proiect pe masa Guvernului

Proiectul „Pod peste Tisa în zona Teplița din Sighetu Marmației” are ca scop crearea unei căi de comunicație modernă cu implicații în dezvoltarea regională a zonei, a fluidizării traficului, creșterii siguranței utilizatorilor, micșorarea timpilor de parcurs, scăderea poluării la toate nivelele în zonele tranzitate în prezent, scurtează legăturile rutiere cu Federația Rusă, Țările Baltice, Republica Polonă, Ungaria și Republica Slovacă, se arată în memorandumul supus luni aprobării Executivului.

Amplasamentul propus pentru desfășurarea proiectului vizează o zonă situată la 47°56´ – 47°57´ latitudine nordică și la 23°55´ – 23°56´ longitudine estică, de o parte și de alta a Tisei, între DN 18 în România și H 09 în Ucraina. Terenul vizat se află parțial în intravilanul, parțial în extravilanul municipiului Sighetu Marmației (cartier Teplița) din România și Bila Tserkva (Biserica Albă) din Ucraina. Proiectul va fi realizat pe teritoriul României la Sighetu Marmației în și pe teritoriul Ucrainei la Biserica Albă.

Proiectul a fost preluat de către CNAIR SA de la Consiliul Județean Maramureș în anul 2015, în vederea revizuirii / actualizării Studiului de Fezabilitate, studiu care trebuie să prevadă și să dovedească necesitatea și oportunitatea Proiectului în vederea asigurării finanțării.

Astfel, CNAIR a încheiat un Contract de Servicii pentru Revizuire / Actualizare Studiu de Fezabilitate pentru „Pod peste Tisa în zona Teplița din Sighetu Marmației”. Proiectul este desfășurat pe un traseu de 1.200 m (include legătura la DN 18, punctul de trecere a frontierei și podul peste râul Tisa). Acesta se desprinde în dreptul poziției kilometrice 69+200 din DN 18 printr-o intersecție de tip giratoriu.

Podul propriu-zis, cu o lungime de aproximativ 260 m, este proiectat cu poziția de început pe malul românesc la 940 m de intersecția cu DN 18 și se termină la 1.200 m, pe malul ucrainean. Podul urmează a se lega pe teritoriul ucrainean printr-un drum de legătură de aproximativ 890 m cu infrastructura existentă din Ucraina (H 09).

Conform memorandumului, Guvernul României va asigura finanțarea pentru proiectul preliminar și pentru proiectul tehnic al Obiectivului (podul propriu-zis şi cele două sisteme de infrastructură conexă până la punctele de legătură cu infrastructurile rutiere existente pe teritoriul României şi teritoriul Ucrainei, pentru construcția podului propriu-zis şi construcția infrastructurii conexe de pe teritoriul României.

La rândul său, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei va asigura finanțarea pentru construcția infrastructurii conexe de pe teritoriul Ucrainei și va furniza informațiile privind factorii de mediu de pe teritoriul statului său, necesare efectuării evaluării impactului asupra mediului.

Totodată, ambele părți vor stabili un sistem de control în punctul internațional de trecere a frontierei Sighetu Marmației (România) – Bila Tserkva (Biserica Albă – Ucraina) pentru traficul internațional de persoane, precum și pentru traficul internațional de mărfuri.

Ulterior dării în exploatare a podului, părțile contractante vor stabili de comun acord oportunitatea și necesitatea aplicării unor tarife de trecere și nivelul acestora, precum și modul de încasare și distribuire a tarifelor încasate.

Odată cu punerea podului în funcțiune, România va deveni proprietarul podului propriuzis, a infrastructurii rutiere conexe de pe teritoriul său și a punctului de trecere frontieră de pe teritoriul României, iar Ucraina va deveni proprietarul infrastructurii rutiere conexe de pe teritoriul său și a punctului de trecere frontieră de pe teritoriul Ucrainei.

Părțile contractante, ulterior dării în exploatare a Obiectivului, se angajează să ia măsuri de întreținere și reparare a acelei părți de infrastructură aflate în proprietatea sa.

Acordul reglementează ca o dată la 2 ani să fie realizate Auditul tehnic și, respectiv, auditul financiar asupra Obiectivului și modul de suportare a cheltuielilor cu aceste audituri.

Oportunitatea proiectului este dată de posibilitatea integrării acestuia într-o viziune transfrontalieră, respectiv Programul ENI România – Ucraina sau Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020, Axa Prioritară 2 – Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil și eficient, Obiectivul Specific 2.2 – „Creșterea accesibilității zonelor cu o conectivitate redusă la infrastructura rutieră a TEN-T”.

Te-ar mai putea interesa și
Scumpiri la carburanți, azi. Cât costă acum benzina și motorina
Scumpiri la carburanți, azi. Cât costă acum benzina și motorina
Prima modificare de preț la benzinării din această lună: Petrom a scumpit motorina, menținând prețul benzinei...
Casele de Asigurări de Sănătate au intrat în 2024 cu datorii de peste 3 miliarde de lei pentru plata concediilor şi indemnizaţiilor. Peste 3 milioane de certificate medicale eliberate asiguraţilor în 2023, în scădere masivă faţă de 2022
Casele de Asigurări de Sănătate au intrat în 2024 cu datorii de peste 3 miliarde de lei pentru plata concediilor şi ...
Casele de Asigurări de Sănătate au intrat în 2024 cu datorii de peste 3 miliarde de lei pentru plata concediilor şi ...
Harta succesului în afaceri. Cele mai tari și cele mai slabe firme din România. Unde se face profitul și unde bântuie falimentul?
Harta succesului în afaceri. Cele mai tari și cele mai slabe firme din România. Unde se face profitul și unde bântuie ...
Un studiu făcut de BNR despre criteriile în care o firmă are șanse să devină de succes într-un ciclu de 5-10 ani s-a ...
CEO-ul eMAG Group, despre amenda de la Concurență: Este minimul posibil și arată cât am greșit noi, adică nu prea
CEO-ul eMAG Group, despre amenda de la Concurență: Este minimul posibil și arată cât am greșit noi, adică nu prea
CEO-ul eMAG Tudor Manea a comentat amenda primită din partea Consiliului Concurenței, precizând că retailerul a fost ...