România ar putea redeveni cel mai mare producător de nuci din lume – specialişti

Joszef Toth promovează, prin intermediul asociaţiei ‘Nucifere regia’, din care fac parte 50 de fermieri, folosirea pentru plantaţii şi producţie a nucii româneşti, despre care spune că este foarte bună şi rezistentă, fiind adaptată pentru condiţiile din zona ţării noastre.

‘Noi am creat acest circuit pentru că vrem să creştem împreună. Toată tehnologia pe care o aplicăm noi, care este foarte bună, pentru că vedem din dezvoltarea livezilor pe care le avem deja, o folosim şi pentru partenerii noştri. Noi estimăm că, undeva în patru-cinci ani de zile, vom redeveni efectiv lideri pe segmentul nucului pe plan mondial. Ar fi nevoie de 15-12 de mii de hectare’, a spus Toth.

Considerat unul dintre copacii emblematici ai României, nucul oferă fructe bogate în proteine, grăsimi sănătoase, fibre, steroli din plante, antioxidanţi, multe vitamine şi minerale. Mai mult, tot ceea ce poate oferi acest copac poate fi valorificat, de la fructul său extrem de nutritiv, până la coaja lemnoasă sau la cea verde care protejează miezul. Florile şi frunzele sunt şi ele folositoare, iar lemnul de nuc, folosit în industria mobilierului, este o esenţă foarte scumpă.

Asociaţia ‘Nucifere regia’ promovează două tipuri de programe – de livadă fructiferă şi de nuc forestier (n. red. – folosit pentru lemn), iar Jozsef Toth şi partenerii său se întâlnesc sistematic cu fermieri din diverse zone rurale ale ţării pentru a le prezenta această idee.

Săptămâna aceasta a avut loc o întâlnire în comuna Apahida, din judeţul Cluj, unde reprezentanţii asociaţiei le-au explicat celor doritori cum îşi pot asigura venituri destul de bune din plantarea acestor pomi.

‘Bineînţeles, investiţiile nu sunt nici foarte mici, dar nu sunt nici foarte mari. Ideea este să ai voinţa ca în momentul în care ai un anumit buget să îl aloci pentru acest segment. Pentru înfiinţarea unui hectar de livadă fructiferă ai nevoie de aproximativ 4.000 de euro, pentru toate lucrările necesare pentru pregătirea terenului – pentru prelucrare, pentru achiziţionarea materialului săditor, iar pentru cea forestieră, cam 6.000 de euro. Investiţia aici este puţin mai mare, dar dacă luăm în considerare că, după 15 ani de aşteptare, valoarea acelui hectar poate ajunge la sute de mii de euro, atunci ne putem gândi la o investiţie pentru copiii noştri, o investiţie căreia nu trebuie să îi porţi mare grijă pentru că ea se va dezvolta singură’, a spus Toth.

Din calculele sale reiese că, de exemplu, pentru o livadă fructiferă de 5,4 hectare, care ar putea să fie deţinută şi întreţinută de o familie, este necesară o investiţie de aproximativ 41.000 de euro. Această sumă acoperă o perioadă de şapte ani şi este necesară pentru înfiinţarea livezii şi pentru îngrijirea ei pe parcursul acestui timp, până când nucul intră pe rod.

Toth subliniază că, pe acest tip de cultură, fermierul poate beneficia şi de subvenţii, de la APIA şi de la instituţiile care certifică o cultură ecologică. Astfel, pentru o livadă de 5,2 hectare subvenţiile pot acoperi jumătate din investiţie.

Apoi, în primul an de rod, adică al şaptelea, se pot recupera, prin producţie, aproximativ 20.000 de euro din valoarea investită. Potrivit calculelor lui Toth, dacă se ia în considerare o medie de 2.200 de kg de nucă pe hectar, atunci la 5,2 hectare se vor produce 11 mii de kilograme, care se pot vinde cu 10 lei kilogramul, cât costă soiul de nucă românesc. Diferenţa de bani va putea fi recuperată în al doilea an de producţie.

Toth spune că piaţa de desfacere îi poate fi asigurată fermierului chiar de către asociaţie, deoarece membrii acesteia se ocupă şi de procesarea nucilor şi a derivatelor.

‘Nuca se poate deriva în ulei, iar apoi coaja de nucă se poate procesa în diferite granulaţii care sunt folosite în farmaceutică, cosmetică, armament, aviaţie sau chiar bijuterii. Până şi frunza de nucă se poate utiliza în industria vopselei şi în cea farmaceutică, ca sursă de iod. În industria de armament şi de aviaţie e folosită în confecţionarea unor piese, iar pentru avioane se foloseşte iarna, în compoziţie cu spuma de degivrare. Coaja de nucă nu zgârie. Se foloseşte şi pentru prelucrarea bijuteriilor’, a spus Toth.

Fermierul subliniază faptul că acest tip de plantaţie nu cere îngrijiri extrem de elaborate. Există anumite tipuri de lucrări de mentenanţă care trebuie făcute, mai ales în primii ani, pentru care asociaţia oferă consultanţă, însă pe parcursul unui an, îngrijirile nu depăşesc cu mult 30 de zile. De asemenea, pe vreme ce anii trec, mentenanţa scade ca şi costuri.

Potrivit specialiştilor, un nuc poate rodi fără probleme aproximativ 40 de ani, după care se pot face anumite lucrări de întinerire şi îngrijire, astfel că poate trăi şi până la 80-100 de ani.

Calitatea soiurilor româneşti este confirmată de premiile şi distincţiile obţinute la diferite concursuri tematice interne şi internaţionale, astfel încadrându-se în categoria biologică superioară. Soiurile de nuc româneşti au fost create pentru climatul şi pământul ţării noastre şi sunt rezistente la dăunători, la îngheţuri târzii, având o înmugurire semi-tardivă.

Soiurile de nuc românesc nu au suferit modificări genetice, acesta fiind un aspect esenţial când vine vorba de calitatea fructelor. Valoarea de comercializare a nucilor de soi autohton este echivalentă cu ale soiurilor străine.

În România, în 1958, au fost făcute primele lucrări în scopul obţinerii de soiuri autohtone româneşti în cadrul Staţiunii de Cercetare şi Producţie Pomicolă Geoagiu. Între 1958-1995, aici s-au efectuat 663 combinaţii hibride.