Conform anexelor la propuneri făcute publice de site-ul CE, România ar urma să primească în următorii doi ani 1.023 de solicitanţi de azil din Siria şi Eritreea ajunşi în Italia, ceea ce reprezintă o proporţie de 4,26%, şi respectiv 682 de candidaţi la un statut similar proveniţi din aceleaşi două ţări şi care au avut ca ţară de primire Grecia (acelaşi procent).
Mecanismul de relocalizare propus de CE se va aplica în cazul a 40.000 de sirieni şi eritreeni, sosiţi în Grecia şi Italia după 15 aprilie, fiind vorba de 24.000 de oameni ajunşi în Italia şi 16.000 sosiţi în Grecia.
În acest caz, CE a propus activarea în premieră a articolului 78(3) din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene (UE), care prevede adoptarea de măsuri provizorii atunci când unul sau mai multe state membre se confruntă cu ‘o situaţie de urgenţă caracterizată de un aflux brusc de cetăţeni ai unor state terţe’.
Pentru a deveni efectivă, propunerea Comisiei trebuie adoptată de Consiliul UE cu majoritate calificată, după consultarea prealabilă a Parlamentului European. Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca nu vor participa la vot, întrucât dispun în baza tratatelor de aderare de dreptul de a nu participa la anumite mecanisme.
Potrivit site-ului Comisiei, statele participante vor primi 6.000 de euro pentru fiecare solicitant de azil relocat de la Fondul pentru azil, migraţie şi integrare (AMIF).
De asemenea, CE a propus preluarea de către statele UE a 20.000 de persoane recunoscute ca având nevoie de protecţie internaţională şi aflate în prezent în afara Europei, care se va face de asemenea în funcţie de un algoritm de repartiţie. În cazul României, este vorba de o proporţie de 3,29%, respectiv 657 de refugiaţi.
În acest caz este vorba de o recomandare a CE, ceea ce înseamnă că statele membre trebuie să se angajeze voluntar să primească numărul de refugiaţi calculat în conformitate cu algoritmul, lucru pe care sunt invitate să-l facă până în septembrie acest an.