‘Avem aprobate 386 de produse tradiţionale şi 193 respinse, dar mai avem în analiză alte 69 de dosare. Procesul de înregistrare continuă, trebuie doar să existe interes din partea producătorilor, iar noi vom promova aceste produse pentru creşterea încrederii consumatorului în produsele de calitate. Toate aceste produse atestate au fost controlate de Ministerul Agriculturii, de Ministerul Sănătăţii, de ANSVSA şi ANPC din punct de vedere al calităţii şi trasabilităţii şi nu au fost probleme. Vom face două-trei controale pe an deoarece ministerul şi-a asumat o responsabilitate, şi-a pus semnătura, logo, iar dacă o autoritate garantează acel produs acest lucru înseamnă că produsul este sigur şi de calitate’, a precizat Morărescu.
Acesta a subliniat că producătorii care şi-au atestat produsele obţinute tradiţional au înregistrat vânzări cu 25% mai mari deoarece consumatorii au identificat mult mai uşor produsele, scrie Agerpres.
‘Producătorii atestaţi au afirmat că le-au crescut vânzările cu 20-25% deoarece consumatorii au identificat mult mai uşor produsele, dar şi pentru că MADR garantează pentru ele. De aceea noi trebuie să ne asigurăm că există o calitate constantă a produselor şi nu apar probleme. În general, cei care s-au angajat să producă astfel de produse sunt şi ei, la rândul lor, oameni serioşi. Consider că un produs de calitate trebuie să îl facă şi un om de calitate’, a explicat directorul MADR.
În ceea ce priveşte produsele alimentare obţinute după reţete consacrate, Viorel Morărescu apreciază că şi în această zonă ‘au început să se mişte lucrurile’, 42 de astfel de produse primind deja atestarea autorităţii de resort.
‘Există interes şi pentru atestarea produselor alimentare obţinute după reţete consacrate, au început să se mişte şi aici lucrurile. Sunt deja 42 de astfel de produse atestate, care pot fi cumpărate prin marile lanţuri de magazine din România. Avem 6 produse pe panificaţie, 29 de produse din carne şi 7 din lapte. Trebuie însă o educare şi o informare a consumatorilor pentru că nu mulţi ştiu ce sunt aceste produse consacrate’, a subliniat reprezentantul Ministerului Agriculturii.
După modificarea şi înăsprirea regulilor de atestare, numărul produselor tradiţionale româneşti s-a redus de peste 10 de ori, de la 4.500, la aproape 400 în prezent. La finele lui 2013, România era, probabil, în Uniunea Europeană, ţara cu cel mai mare număr de produse atestate la nivel naţional.
Conform condiţiilor din noua legislaţie, produsul tradiţional trebuie în primul rând să fie fabricat pe teritoriul României, nu trebuie să fie obţinut în mod industrial şi să nu conţină aditivi alimentari, iar procesul tehnologic şi modul de procesare al produselor trebuie să aibă o caracteristică tradiţională, cu o reţetă transmisă din generaţii.