România are avantajul cotei unice, dar pierde din atractivitate prin contribuţiile sociale – studiu

România rămâne atractivă în ceea ce priveşte costurile cu salariile pentru angajatorii din vestul Europei, datorită ratei unice de impozit de 16%, dar pierde teren la capitolul contribuţii sociale, mult mai ridicate faţă de cele din alte ţări din regiune, potrivit unui studiu realizat de Deloitte.
Economica.net - lun, 07 mai 2012, 09:00
România are avantajul cotei unice, dar pierde din atractivitate prin contribuţiile sociale - studiu

„În contextul nivelului ridicat al contribuţiilor sociale, România rămâne atractivă mai mult pentru angajarea forţei de muncă cu venituri mari, de peste 50.000 euro pe an, datorită plafonului aplicabil pentru contribuţia la pensie. Pentru cei cu venituri mici sau medii nu putem spune acelaşi lucru în schimb, povara contribuţiilor sociale resimţindu-se semnificativ în buzunarul angajatorilor”, a declarat într-un comunicat Raluca Bontaş, Senior Manager Deloitte Tax.

România rămâne o ţară avantajoasă pentru expaţi, atât din perspectiva impozitării cât şi al costului cu traiul zilnic.

Începând din acest an, impozitarea poate deveni avantajoasă pentru străini nu numai în ceea ce priveşte veniturile salariale, cât şi în privinţa veniturilor din alte surse, în condiţiile în care, prin recentele modificări aduse legislaţiei fiscale, străinii pot declara veniturile globale începând cu cel de-al doilea an de rezidenţă fiscală. Anterior, acest lucru era posibil doar după al treilea an de şedere în România.

„În cazul cetăţenilor străini care se stabilesc în România, chiar şi pentru o perioadă limitată de timp, dreptul de impozitare asupra veniturilor acestora poate reveni României în anumite condiţii. Acest lucru înseamnă pe de o parte faptul că străinii vor beneficia de un impozit de 16%, de multe ori mult mai avantajos faţă de alte ţări unde veniturile se impozitează progresiv (rata de impozit putând ajunge chiar şi la 50%) şi pe de cealaltă parte statul român ar putea încasa mai mulţi bani la buget. Un pas următor necesar pentru o bună administrare şi colectare a acestor venituri va presupune debirocratizarea procesului de declarare a acestora pentru a asigura un grad de conformare voluntară cât mai ridicat”, a mai spus Bontaş.

Deloitte a publicat recent a doua ediţie a studiului anual European Salary Survey, care analizează costul salarial în 11 ţări din Uniunea Europeană. Studiul prezintă regimul fiscal aplicabil veniturilor salariale şi realizează în acelaşi timp un clasament al eficienţei fiscale în contextul economic actual.

Raportul a fost realizat de către biroul Deloitte din Bruxelles, incluzând ţări din Europa Occidentală (Belgia, Germania, Franţa, Olanda, Irlanda, Marea Britanie), sudul şi nordul continentului (Italia, Spania, Suedia), precum şi două state din Europa Centrală (Cehia şi Polonia).

Studiul se bazează pe o analiză comparativă a trei componente – salariul net, costurile angajatorului şi raportul dintre câştigul net şi costul salarial, plecând de la acelaşi salariu brut plătit unui angajat. Calculele sunt realizate pe mai multe scenarii – angajat necăsătorit, căsătorit cu familie de doi copii etc.

Belgia se plasează pe primul loc la capitolul „cele mai mari costuri salariale ale angajatorului” la categoria blue collars (angajaţi cu studii medii), urmată de Franţa. Totodată, Belgia se află pe primul loc la categoria „cel mai mare salariu net” dintre ţările din Europa de Vest.

În cazul angajaţilor white collars, situaţia este diferită – pe măsură ce salariul brut creşte, gradul de impozitare creşte, Belgia plasându-se pe ultimul loc în clasament în ceea ce priveşte nivelul salariului net.

„Un lucru surprinzător rezultat din analiză este că în majoritatea statelor povara fiscală creşte semnificativ pentru persoanele necăsătorite faţă de cele căsătorite, cu familie cu doi copii, diferenţa de salariu net ajungând în Belgia la 4.000 de euro pe an. Diferenţe de salariu net între cele două scenarii se înregistrează şi în celelalte state, în timp ce în Suedia şi Marea Britanie nu există diferenţe de tratament fiscal în funcţie de situaţia familială a individului, ci numai în funcţie de nivelul de venit”, se menţionează în comunicat.

La capitolul rată de impozitare, Suedia este pe primul loc, cu o rată de impozit marginală (cota maximă de impozitare care se aplică veniturilor înregistrate peste un anumit plafon) de 57%, aplicabilă asupra veniturilor anuale care depăşesc suma de 58.755 euro. Pe locurile doi şi trei se află Belgia şi Olanda, cu o rată marginală de 53,5%, respectiv 52%, iar pe ultimul loc se afla Cehia, cu o rată unică de impozit de 15%.

De asemenea, în ceea ce priveşte costul vieţii, Polonia şi Cehia rămân cele mai ieftine ţări, în timp ce Olanda, Marea Britanie şi Franţa sunt cele mai costisitoare la capitolul cheltuieli cu traiul zilnic.

Te-ar mai putea interesa și
Israel: Netanyahu ameninţă că va acţiona cu ‘forţă şi hotărâre’ contra rebelilor houthi din Yemen
Israel: Netanyahu ameninţă că va acţiona cu ‘forţă şi hotărâre’ contra rebelilor houthi din Yemen
Israelul va continua să acţioneze cu forţă şi hotărâre contra rebelilor houthi din Yemen, acuzaţi de periclitarea transporturilor maritime internaţionale şi a ordinii internaţionale, a......
Află cum poţi avea acces gratuit la toate posturile tv HBO şi Cinemax până pe 5 ianuarie 2025
Află cum poţi avea acces gratuit la toate posturile tv HBO şi Cinemax până pe 5 ianuarie 2025
Pentru că urmează o perioadă cu multe zile libere, unele în care ne vom putea permite luxul de a ne relaxa, de a petrece ...
Companiile din energie vor trebui să plătească o cauțiune dacă cer suspendarea unei amenzi în instanță
Companiile din energie vor trebui să plătească o cauțiune dacă cer suspendarea unei amenzi în instanță
Amenzile acordate de Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei se vor plăti chiar dacă se vor ataca ulterior, iar ...
INS: Resursele totale de zahăr şi produse din zahăr au crescut în 2023 cu 186.000 tone
INS: Resursele totale de zahăr şi produse din zahăr au crescut în 2023 cu 186.000 tone
Resursele totale de zahăr şi produse din zahăr (în echivalent zahăr rafinat) au fost mai mari în 2023, faţă de anul ...