România are cea mai mare datorie din istoria recentă și Statul e forțat să ia măsuri urgente. Ce plan are Guvernul și cum ne pot ajuta Bursa și pensiile să ieșim din vrie?

1. Dacă datoria publică depășește 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din PIB, Ministerul Finanțelor prezintă Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei și prezintă propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil.

2. Dacă datoria publică depășește 50% din PIB, dar se situează sub 55% din PIB: a) Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB; b) programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public; c) măsurile cuprinse în program se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.

3. Dacă datoria publică depășește 55% din PIB, dar se situează sub 60% din produsul intern brut: a) se aplică prevederile pct. 2; b) Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public; c) măsurile prezentate potrivit lit. b) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea acestora într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.

4. Dacă datoria publică depășește 60% din produsul intern brut: a) se aplică prevederile pct. 3; b) Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice potrivit prevederilor art. 10 (datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an); c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. b) se aplică prin aprobarea unor acte normative la nivel de lege, prin care să fie identificate măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar și a datoriei publice, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.

Sănătatea și vigoarea piețelor financiare, un element cheie pentru mediul privat în „lupta” pentru finanțare cu Statul flâmând.  Nicu Marcu, președinte ASF: Este momentul potrivit pentru a ne uita mai mult la piața de capital

În condițiile în care statul a ajuns la un nivel de îndatorare atât de mare, nevoia sa de finanțare  duce nu doar la o majorare a dobânzilor(fenomen oricum accelerat masiv în ultimele luni, pe fondul inflației în creștere), dar și la o limitare a apetitului băncilor pentru a mai finanța mediul privat în condițiile în care poate obține randamente bune de la Stat. Ultimele date ale Băncii Naționale a României arată că soldul creditului guvernamental a depășit 164 de miliarde de lei în luna martie a acestui an, cu 6% mai mult decât în martie 2021. Aceasta este însă doar una dintre componentele datoriei pe care Statul o are către băncile locale. Expunerea mare pe Stat precum și situația economică complicată va determina băncile să facă un pas înapoi în ceea ce privește finanțarea mediului privat, așa cum au făcut mereu în astfel de situații.

În aceste condiții, Bursa de la București, care a avut un 2021 bun la nivel de listări și lichiditate și care așteaptă cel puțin o nouă mare listare anul acesta (Hidroelectrica) ar putea deveni o soluție pentru companiile private. ”  Două dintre efectele cunoscute ale creșterii datoriei publice sunt reducerea economisirii și creșterea costului finanțării externe. Ambele efecte obligă Statul la o prezență mai importantă pe piețele financiare interne, ceea ce duce la o presiune mai mare și pentru mediul privat. Prin urmare, o consecință pe care o simțim deja în această perioadă este creșterea dobânzilor, deci un acces mai dificil la finanțările bancare. Este, am putea spune, un context potrivit pentru a ne duce cu privirea către piața de capital, ca sursă de finanțare pentru mediul privat, mai ales. Anul 2021 a venit cu noi recorduri pentru piața de capital, inclusiv în ceea ce privește numărul de listări. Peste 20 de companii au venit la Bursă doar anul trecut  și trebuie să o spunem,  România are încă foarte mult loc de creștere în această zonă. Interesul există, după cum ne arată numărul de companii nou listate, dar și datele aferente primelor trei luni din acest an. Valoarea tranzacțiilor la Bursa de Valori București  a depășit 5 miliarde de lei(peste 1 miliard de euro) în primul trimestru al acestui an, dublu față de perioada similară a anului trecut, un record istoric”, spune președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Nicu Marcu, într-o declarație de preă. Pe de altă parte, susține sursa citată, și fondurile de pensii (ale căror investiții sunt majoritar chiar în titluri de stat) vor avea un rol important. “ La sfârșitul anului 2021, fondurile private de pensii (pilon II și pilon III) acumulau active totale de peste 92,5 miliarde de lei, adică peste 7,8% din PIB. Este o sumă semnificativă și nu trebuie uitat că cea mai mare parte a acesteia (în jur de 96%) o reprezintă activele fondurilor de pensii Pilon II, unde contribuția este obligatorie prin lege și va crește, așa cum s-a decis recent, cu un punct procentual, până la 4,75% din salariul brut. Relația între Stat și fonduri este însă una biderecțională, pentru că , la rândul său, sistemul, adică cei aproximativ 7,8 milioane de contribuabili participanți, ajută Bugetul să se finanțeze, în condițiile în care circa 60% din active sunt investite în titluri de stat. Amintesc aici că ASF a eliminat, prin derogare de la lege, limita maximă de 70% pentru deținerile de titluri de stat ale fondurilor. Este un sprijin atât pentru administratori, care pot merge într-o măsură mai importantă către un activ mai sigur în perioade cu volatilitate mare, dar și pentru Bugetul Statului”, a afirmat Nicu Marcu.

Analiştii CFA România estimează un deficit bugetar de 7% din PIB în 2021 şi de 5,7% în 2022, o rată a inflaţiei de 6,06% pentru orizontul de 12 luni şi o datorie publică în urcare la 52,5% din PIB, potrivit unui comunicat al organizaţiei.

În cadrul sondajului Asociaţiei CFA România au fost adăugate întrebări suplimentare, referitoare la impactul crizei coronavirusului asupra economiei naţionale (durata impactului economic al coronavirusului, evoluţia PIB şi a deficitului bugetar).

Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru deficitul bugetului de stat pentru anul 2021 este 7%, iar pentru anul 2022 este 5,7%. Valoarea medie a anticipaţiilor în termeni reali a PIB în anul 2021 este +6,6%, iar pentru 2022 de 4,3%. Totodată, datoria publică (procent din PIB) va ajunge, într-un orizont de 12 luni, la aproximativ 52,5% din PIB.