România are cel mai scăzut nivel de încredere în presă. Care sunt cele mai „sigure” surse pentru consumatorii de ştiri – Reuters Institute Digital News Report

Rezultatele acestei ediţii a Digital News Report, cel mai mare studiu academic despre audienţele de ştiri din lume, coordonat de Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului de la Universitatea din Oxford, au fost prezentate de prof. univ. dr. Raluca Radu, de lector univ. dr. Manuela Preoteasa şi de lector univ. dr. Antonia Matei, din Departamentul de Jurnalism al FJSC, UB, scrie Agerpres.

„Există o scădere la nivel mondial şi avem această medie de 40%, dar, aşa cum vedeţi, România este la sfârşitul clasamentului, avem cel mai scăzut nivel de încredere de când se face Digital News Report (27%). Dacă ne aducem aminte de marja de eroare plus, minus 2%, cred că putem să spunem destul de sigur că sunt patru cinci ţări care sunt către ultimul loc din clasament, pentru că Grecia şi Ungaria au un nivel de încredere în 23%, la foarte mică distanţă de nivelul de încredere din România”, a afirmat prof. univ. dr. Raluca Radu.

Raluca Radu consideră că acest nivel de încredere are mai multe motive, principalul fiind acela că „am avut un an preelectoral şi a existat o presiune extraordinară asupra redacţiilor, care a fost făcută în principal de partide”.

„Avem anchete de presă care arată că partidele au folosit toate mijloacele să pună presiune pe redacţii, inclusiv fonduri care vin de la bugetul de stat, deci practic sunt date de Guvern, pe baza legislaţiei pe care şi-o creează partidele în Parlament, ca să controleze presa. Nu este un procent foarte mare. Am calculat că ar fi 3% din piaţa estimată de publicitate în general, dar este un proces care distorsionează foarte tare discursul multor redacţii despre ceea ce se întâmplă în viaţa politică şi este o discuţie publică la care participă foarte mulţi oameni legată de aceste fonduri, care are ca efect inclusiv această scădere a încrederii în presă. Şi, sigur că, dacă există un decalaj foarte mare între ce văd că fac redacţiile şi ce simt că li se întâmplă în realitate, încrederea în presă este posibil să scadă”, a mai spus Raluca Radu.

Potrivit lector univ. dr. Antonia Matei, din Departamentul de Jurnalism al FJSC, UB, încrederea în presă în România a scăzut de la 32% anul trecut, la 27% anul acesta, menţinându-se neîncrederea la 35% ca şi anul trecut, cu o creştere de 5% a procentului celor care sunt nehotărâţi.

Încrederea în ştiri la modul general este mai mică (27%) faţă de cea în cele accesate de respondenţii înşişi (32%).

În ceea ce priveşte încrederea în branduri, se menţine PRO TV – 65%, urmată de Digi 24 – 60%, TVR – 59%, Antena 1 -54% etc, toate acestea înregistrând scăderi semnificative faţă de anii precedenţi, potrivit studiului.

Referitor la cât de uşor sau dificil este să deosebeşti ştirile şi informaţiile de încredere faţă de cele care nu sunt de încredere, pe platformele utilizate, România se situează asemenea trendurilor globale, primul loc în privinţa încrederii ocupându-l Google – 68%, urmat de You Tube – 62%, WhatsApp – 61%, Facebook – 60%, TikTok – 52%, Instagram – 51%, Linkedin – 49% şi X (fostul Twitter) – 38%.

Principala modalitate de a afla o ştire rămâne social media (25%), mai mult decât accesarea directă a unui site (19%), folosirea unui motor de căutare (18%) sau o alertă pe telefonul mobil (10%).

Conform raportului, principalele reţele de socializare şi mesagerie pentru ştiri sunt Facebook – 46% (-9 faţă de 2023) , You Tube – 28% (-6), WhatsApp – 23% (-1), Facebook Messenger – 12% (-4), Instagram – 11% (-2) şi TikTok – 16%.

Oamenii obişnuiţi rămân, ca şi anul trecut, principala sursă pentru ştirile pe care le urmăresc românii – 46% (+ 8). Aceştia sunt urmaţi de influenceri/creatori de pe social media, celebrităţi din mediul online – 29% (+3) şi jurnalişti sau surse de ştiri alternative/de dimensiuni mai mici – 26% (+5). În schimb, brandurile de ştiri sau jurnalişti mainstream înregistrează 24%, în scădere cu 7 procente faţă de anul trecut, vedetele (muzicieni, actori, comedianţi, sportivi cunoscuţi) – 28% ( minus 9) şi politicieni sau activişti – 13% (minus 5).

În cea de-a treisprezecea ediţie internaţională a Digital News Report, cercetarea academică a consumului de informaţie şi opinie a audienţelor digitale acoperă 47 de pieţe de media, inclusiv România. În acest an, rezultatele se referă la consumul de media a jumătate din populaţia globului.

Digital News Report a fost efectuat, online, în perioada 11 ianuarie 5 februarie 2024, pe un eşantion de peste 95.000 de respondenţi la nivel global (Europa, Africa şi ASsia Pacific), în fiecare ţară eşantionul fiind de peste 2.000 de persoane. În România, eşantionul a fost de 2007 persoane, reprezentativ pentru audienţele digitale pe criterii de vârstă, sex, regiune şi educaţie. Marja de eroare a fost de plus, minus 2%.

Echipa Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, coordonată de prof. univ. dr. Raluca Radu, este pentru al optulea an partenerul Institutului Reuters pentru Studierea Jurnalismului de la Universitatea din Oxford.