România are în pivință 210 milioane de litri de vin, un maximum al ultimilor cinci ani. Este presiune pe preț la nivel local

Piața vinului din România se confruntă în ultimii ani, la nivelul tuturor regiunilor, cu o  perturbare caracterizată prin niveluri scăzute de export către țări terțe și stocuri naționale semnificative, se arată în preambulul unui proiect de act normativ prin care se dorește prelungirea valabilității autorizațiilor pentru plantări noi, a autorizațiilor de replantare și a autorizațiilor de replantare anticipată.

Mai exact, din datele ONIV, anul acesta stocurile de vin ale României au depășit, pentru prima dată, pragul de 2 milioane de hl, față de 1,74 milioane de hl în 2023, 1,76 milioane de hl în 2p022 sau 1,66 milioane de hl în 2021 și 2020.

„Scăderea exporturilor dar și dificultatea de a pătrunde pe piețe noi în contextul mondial actual au lăsat cramele cu stocuri în exces, ceea ce duce la un excedent în creștere care afectează prețurile și stabilitatea pieței. În ultimii cinci  ani stocurile la nivel național au avut o medie de 1,7 milioane hl, atingând un maxim de aproximativ 2,1 milioane hl în anul 2024”, se arată în documentul citat.

Din datele Institutului Național de Statistică, în 2023 România a exportat ( în UE și țări terțe) 17 milioane de kilograme de vin în valoare de 35,8 milioane de euro față de 17,9 milioane de kilograme în valoare de 35,4 milioane de euro cu un an în urmă. De asemenea, conform informațiilor Comisiei Europene, în luna august, prima din anul comercial 2024/2025, România a livrat către piețele terțe 3.666 de hl de vin, față de 2.873 de hl în august anul anterior. Cea mai mare cantitate, reprezentând 64,3% din total, a ajuns în UK și 18,5% în SUA. Comisia nu are date recente despre comerțul intracomunitar cu vin.

Presiune pe preț la intern

Potrivit producătorilor, stocurile interne ridicate au creat un efect ondulatoriu, forțându-i să-și regândească strategiile de vânzare. Cramele sunt acum obligate să se concentreze pe vânzările locale și pe eforturile de marketing pentru a-și elibera stocurile. Astfel, concurența pe piața locală între producătorii autohtoni s-a intensificat, ceea ce înseamnă o presiune crescută de a scădea prețurile, ceea ce amenință marjele de profit în general.

La acest context general se adaugă faptul că multe din plantațiile realizate prin măsura de reconversie/restructurare ating în acest moment și în anii care vor urma un maxim de producție care va adăuga o presiune în plus asupra valorificării vinului obținut.

Pentru a-i ajuta pe producători, intenția Comisiei Europene este de a prelungi valabilitatea autorizațiilor de plantare pentru trei ani, scopul fiind ca producătorii să își poată gestiona mai bine suprafețele pe care intenționează să le planteze în următorii ani ținând seama de surplusul de producție de vin de pe piață și de stocurile deținute.

La nivel național, Ministerul Agriculturii vrea să legifereze prin ordin prelungirea perioadei de valabilitate a autorizaţiilor de plantare a viţei-de-vie pentru struguri de vin. Mai exact, propune ca valabilitatea autorizațiilor pentru plantări noi neutilizate , care expiră în anii 2024 și 2025 precum și a autorizațiilor de replantare anticipată neutilizate care expiră în anii 2024 și 2025, să se prelungească cu trei ani.

De asemenea, viticultorilor care deţin autorizaţii neutilizate ale căror termene expiră în anii 2024 și 2025 nu le va mai fi  aplicată sancţiunea administrativă, cu condiţia să notifice direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti, până la 31 decembrie 2024, că nu intenţionează să îşi utilizeze autorizaţiile şi nici să beneficieze de prelungirea valabilităţii acestora, menţionată.

Din estimările Comisiei Europene, producția României în anul 2024/2025 ajunge la 3,6 milioane de hl de vin, fiind cu 25% mai mică decât în anul anterior. Din această cantitate, 1,9 milioane de hl este vin fără PDO/PGI (denumire de origine protejată/indicație geografică protejată) și 1,3 milioane de hl cu PDO. România este astfel al șaselea mare producător european de vin, după Italia (41 de milioane de hl), Franța (39,2 milioane de hl) , Spania (38 de milioane de hl), Germania (8,1 milioane de hl)  și Portugalia (6,9 milioane de hl).

Per total, producția UE este estimată la 146,5 milioane de hl, cu 1,49% sub nivelul din 2023/2024.