România atinge un nou minim istoric în privința consumului ilicit de țigări – KPMG

16 09. 2024
tigari tutun fumat 2234506700000
  • Aproape una din 10 țigări de pe continent este de proveniență ilicită. Peste 35 de miliarde de țigări ilicite au fost consumate în cele 27 de state membre ale UE în 2023.
  • Franța continuă să fie cea mai mare piață ilegală din UE, cu 47,7% din consumul total ilicit de țigări din regiune.
  • Consumul ilicit a crescut în Europa pentru al cincilea an consecutiv și a ajuns la 52,2 miliarde de țigări în cele 38 de țări incluse în studiu.
  • România a atins un nou minim istoric în privința consumului ilicit de țigări, în 2023, cu o medie anuală de 5,8%.

 

În România, conform datelor publicate în studiul KPMG, consumul ilicit de țigări a atins un nivel minim istoric. Astfel, în România, consumul ilicit de țigări a scăzut în 2023 și a atins o medie anuală de 5,8%.

„Ne bucurăm că suntem în continuare un exemplu pozitiv la nivel european în ceea ce privește scăderea comerțului ilicit de țigări. Acest lucru se datorează faptului că țara noastră a adoptat o abordare de reducere a efectelor nocive ale tutunului și, în același timp, a integrat cele mai bune practici de combatere a comerțului ilicit. Într-un astfel de mediu de reglementare – în care consumul ilicit de țigări scade, iar guvernele permit extinderea produselor fără fum – putem obține un impact pozitiv pe termen lung asupra reducerii prevalenței fumatului. Philip Morris România va continua să susțină autoritățile statului în combaterea comerțului ilicit cu țigări și alte produse din tutun.”– Mircea Scăunașu, Director General, Philip Morris România.

 

În ciuda scăderii istorice a consumului ilicit de țigări, în 2023, statul român a pierdut 255 milioane de euro la bugetul de stat din cauza țigărilor ilicite (1,5 miliarde de țigări ilicite consumate).

„Nivelul minim istoric al pieței negre de țigarete pe care România l-a înregistrat anul trecut se datorează efortului susținut al autorităților de control și unei politici publice fiscale predictibile, de creștere moderată a accizelor. În condițiile în care România este statul european cu cele mai scumpe țigări, raportat la puterea de cumpărare, nivelul minim istoric al pieței negre arată și o foarte bună securizare a frontierelor. Pentru că suntem foarte preocupați de întărirea securității la frontierele României, precum și la frontierele externe ale Uniunii Europene, lucrăm în parteneriat cu Poliția de Frontieră, către care am donat, în luna aprilie, prin programul PMI Impact, două drone de supraveghere în valoare de aproape 700.000 de dolari. Acestea vor fi folosite de Poliția de Frontieră în zonele greu accesibile de la granițele țării, cu scopul combaterii comerțului ilicit.” – Roxana Pîntea, Director External Affairs, Philip Morris România.

PMI salută agențiile europene de aplicare a legii pentru acțiunile lor continue asupra rețelelor infracționale care profită de pe urma comerțului ilicit cu tutun. Totodată, PMI face un apel către autoritățile de reglementare să promoveze politici publice moderne, bazate pe date științifice, care plasează consumatorii și sănătatea publică în centrul preocupărilor lor. Doar în acest fel pot fi adresate eficient provocările ridicate de milioanele de fumători adulți care se îndreaptă spre piața neagră în loc să renunțe la fumat sau, pentru cei care nu renunță, să treacă la produse fără fum.

Rezultatele studiului anual KPMG din 2023 privind consumul ilicit de țigări, realizat la cererea Philip Morris International, relevă faptul că piața ilicită din UE continuă să fie o amenințare majoră pentru sănătatea și securitatea publică, precum și pentru economiile statelor. Țigările contrafăcute rămân una dintre principalele surse de consum ilicit din regiune, cu 12,7 miliarde (36%) de țigări consumate – pe măsură ce rețelele infracționale vizează din ce în ce mai mult piețele cu taxe mai mari și cu prețuri mai mari. În ansamblu, guvernele din UE au pierdut venituri fiscale estimate la 11,6 miliarde EUR, în creștere față de 11,3 miliarde EUR în 2022. Franța conduce, în continuare, în clasamentul țărilor cu cel mai mare consum ilicit din Europa, cu 16,8 miliarde de țigări ilicite și 7,3 miliarde EUR venituri fiscale pierdute.

„Asistăm la o evoluție a grupurilor de crimă organizată din Europa, care își localizează din ce în ce mai mult unitățile de producție tot mai aproape de țările vest-europene. Considerăm că acest fenomen este o consecință directă a abordărilor politice eșuate, care nu au reușit să reducă comerțul ilicit și prevalența fumatului, și care pune în pericol consumatorii, guvernele, companiile și societatea deopotrivă”, a declarat Christos Harpantidis, Senior Vice President External Affairs, PMI. „Agențiile de aplicare a legii au jucat un rol esențial în descoperirea rețelelor infracționale care se ocupă cu producția de țigări clandestine în Europa, precum și operațiunile de contrabandă transfrontalieră. Cu toate acestea, dacă dorim să anihilăm comerțul ilicit din regiune, avem nevoie de o abordare holistică ce vine în completarea unor sancțiuni dure și aplicarea consecventă a legii, cu campanii de conștientizare și educare cu privire la impactul real al comerțului ilicit. De asemenea, avem nevoie de un mediu fiscal și de reglementare predictibil, în care adulții fumătorii nu sunt împinși către piața neagră, precum și de parteneriate public-private bine coordonate și implementate.”

Interviurile cu agențiile de aplicare a legii incluse în raportul KPMG dezvăluie cât de mult s-a profesionalizat crima organizată transnațională în lanțul de aprovizionare cu țigări ilicite. Potrivit informațiilor de la agențiile de aplicare a legii, articolelor media disponibile public și estimărilor PMI, infractorii au extins structura fabricilor ilegale de țigări. Numai în 2023, datele de la agențiile de aplicare a legii arată că cel puțin 113 unități clandestine de producție de țigări din 22 de țări europene au fost descoperite de autoritățile regionale și locale.

KPMG arată că în 26 de țări europene ponderea consumului ilicit a fost mai mică de 10% din consumul total. Dintre acestea, 16 piețe au avut o cotă de consum ilicit mai mică de 5%. În 25 din cele 38 de țări europene incluse în studiu, ponderea consumului ilicit de țigări a fost fie stabilă, fie în scădere, comparativ cu 2022.

„Este cu adevărat încurajator să vedem o scădere a consumului ilicit în țări precum Italia, Polonia, România și Spania. Trebuie să continuăm să lucrăm împreună cu agențiile de aplicare a legii și cu guvernele pentru a ne asigura că fenomenul comerțului ilicit nu devine o problemă și mai mare în UE”, a declarat Massimo Andolina, President Europe Region, PMI. „Comerțul ilicit subminează eforturile de reducere a prevalenței fumatului; dăunează sănătății publice și consumatorilor, și creează pierderi guvernelor și operatorilor legali. Autoritățile de reglementare trebuie să prioritizeze această luptă și să permită, în același timp, ca produsele fără fum să fie disponibile și accesibile pentru toți fumătorii adulți care nu renunță la țigări.”

„Dacă dorim să rezolvăm problema comerțului ilicit, guvernele trebuie să ia măsuri drastice de aplicare a legii împotriva infractorilor care profită de existența pieței negre. Această abordare s-a dovedit de succes în contrast cu impozitarea excesivă – sau chiar interzicerea – bunurilor de larg consum”, a adăugat Christos Harpantidis. „Pentru a eradica fumatul, politicile tradiționale de control al tutunului trebuie completate cu abordări inovatoare. Guvernele trebuie să recunoască faptul că adoptarea produselor alternative de către adulții care altfel ar continua să fumeze va reduce daunele legate de fumat mult mai rapid decât măsurile existente.”

Raportul KPMG acoperă 38 de țări europene
Pentru prima dată de la publicarea sa în 2006, studiul anual de cercetare KPMG și-a lărgit domeniul de aplicare și a încorporat toate țările balcanice. Acum, cercetarea acoperă 38 de țări: cele 27 de state membre ale UE, precum și Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia, Elveția, Ucraina și Marea Britanie.

Regiunea Balcanică a demonstrat o prezență mai mică a țigărilor ilicite în comparație cu unele dintre țările vest-europene, precum Franța sau Marea Britanie. Ucraina rămâne, pe de altă parte, țara cu cel mai mare volum de țigări ilicite consumate, cu 8,4 miliarde.

Acesta este al 18-lea an consecutiv în care KPMG estimează consumul ilicit de țigări din Europa.

Ce spun europenii

Comerțul ilicit are un impact direct asupra vieții oamenilor din Europa. Una dintre consecințe este că produsele din tutun ilegale și de calitate inferioară sunt ușor accesibile – ceea ce descurajează eforturile de renunțare la fumat, subminează măsurile de prevenire a accesului tinerilor și împiedică fumătorii adulți să ia în considerare alternative mai bune la țigări. De asemenea, are consecințe grave pentru consumatori, întrucât țigările ilegale sunt produse în condiții inferioare, cu nerespectarea statului de drept și a reglementărilor de control al tutunului în vigoare.

Pentru a înțelege mai bine opiniile societății cu privire la comerțul ilicit, PMI a solicitat companiei independente de cercetare a opiniei publice Povaddo să efectueze un sondaj în rândul adulților din 14 țări europene. Sondajul, realizat în ianuarie 2024, a constatat că:

  • Mai mult de jumătate (60%) dintre cetățeni consideră că țara lor (și UE în ansamblu) are o problemă cu tutunul ilicit și produsele ilicite care conțin nicotină.
  • Aproape trei sferturi (74%) sunt de acord că guvernele trebuie să ia în considerare comerțul ilicit ca o consecință neintenționată atunci când decid cum să reglementeze și să taxeze produsele care conțin tutun și nicotină.
  • 77% sunt de acord că comerțul ilicit privează guvernele de venituri fiscale semnificative.

Comerțul ilicit alimentează proliferarea rețelelor infracționale, cu impact asupra comunităților și populațiilor cele mai vulnerabile. Privează guvernele de veniturile fiscale necesare pentru a furniza servicii publice, inclusiv securitate. Veniturile din comerțul ilicit conduc adesea la alte infracțiuni grave, cum ar fi traficul de persoane, corupția și spălarea banilor.

Pentru PMI, eliminarea comerțului ilicit cu tutun reprezintă o prioritate pe termen lung. Implementăm măsuri de prevenție și de protecție pentru a combate comerțul ilicit și colaborăm cu sectoarele public și privat pentru a continua eforturile împotriva acestei probleme globale.

Pe măsură ce avansăm în călătoria noastră spre un viitor fără fum, ne amplificăm eforturile pentru a securiza atât lanțul de aprovizionare, cât și produsele pe care le vindem și pentru a proteja consumatorii și mărcile noastre de contrabandiști și falsificatori. Colaborăm cu agențiile de aplicare a legii și cu alte organizații din întreaga lume pentru a elimina și închide activitățile ilegale, inclusiv operațiunile de contrafacere și contrabandă. PMI continuă, de asemenea, să sprijine reglementările europene relevante, precum prevederile de urmărire și depistare ale Directivelor UE privind produsele din tutun.

O prezentare detaliată a rezultatelor și a metodologiei din raportul KPMG este disponibilă aicihttps://www.pmi.com/our-business/illicit-trade-prevention/kpmg-report-2023.

Pentru mai multe informații despre eforturile PMI de prevenire a comerțului ilicit, vizitați PMI.com.

Ce sunt țigările contrafăcute

Țigări care sunt fabricate și vândute în mod ilegal de altcineva, nu de către proprietarul mărcii originale. În raportul KPMG, volumele contrafăcute sunt raportate de la producătorii participanți – BAT, IB, JTI și PMI.

Ce sunt ţigările albe ilicite (cheap whites)

Țigări care sunt, de obicei, fabricate în mod legal într-o țară/pe o piață, dar despre care există indicii că au fost trecute ilegal peste granițe în timpul tranzitului către piața de destinație examinată, unde au o distribuție legală limitată sau inexistentă și sunt vândute fără plata taxelor.

Alte C&C: în principal contrabandă, adică produse autentice care au fost fie cumpărate într-o țară cu taxe mai mici și care depășesc cantitățile/limitele indicative, fie achiziționate fără taxe în scopuri de export pentru a fi revândute ilegal (pentru profit financiar) pe o piață cu prețuri mai mari. Această categorie poate conține, de asemenea, produse contrafăcute sub mărci care nu sunt înregistrate ale unor producătorii participanți la sondajul pachetelor goale.