PIB-ul zonei euro a scăzut cu 3,2% în primele trei luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2019, iar Uniunea Europeană a înregistrat un recul de 2,6%. Este cel mai sever declin din trimestrul trei din 2009.
Cea mai semnificativă expansiune anuală din UE în perioada ianuarie – martie 2020 s-a înregistrat în România (2,7%), Lituania (2,5%) şi Bulgaria (2,4%), iar cel mai semnificativ declin a fost în Franţa (minus 5,4%), Italia (minus 4,8%), Spania şi Slovacia (ambele cu minus 4,1%)
De asemenea, în primul trimestru din 2020, comparativ cu precedentele trei luni, zona euro a înregistrat o scădere de 3,8% şi UE un recul de 3,3%, cel mai sever declin de când se publică aceste date, în 1995.
Singurele creşteri trimestriale din UE în perioada ianuarie – martie 2019 au fost raportate în România şi Bulgaria (ambele cu 0,3%) şi Finlanda (0,1%), iar cel mai semnificativ declin a fost în Franţa (minus 5,8%), Slovacia (minus 5,4%) şi Spania (minus 5,2%).
Eurostat precizează că în cazul României datele sunt provizorii şi nu există date disponibile pentru Estonia, Irlanda, Grecia, Croaţia, Luxemburg, Malta şi Slovenia. În 9 iunie, Eurostat va da publicităţii a doua estimare privind evoluţia PIB-ul zonei euro şi a UE.
Datele comunicate azi de INS despre PIB-ul României
Produsul Intern Brut (PIB) a crescut în primul trimestru din acest an cu 2,4%, serie brută, comparativ cu perioada similară a anului trecut, iar faţă de trimestrul anterior creşterea este de 0,3%, conform datelor semnal publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS) preluate de Agerpres.
Ca serie ajustată sezonier, în primele trei luni ale acestui an, PIB a avut un avans de 2,7% comparativ cu perioada similară din 2019.
„Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul I 2020, fiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 91 din 7 aprilie 2020. Estimările ‘semnal’ precum şi cele provizorii ale Produsului Intern Brut trimestrial sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă. Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a afecta, cât mai puţin posibil, calitatea indicatorilor produşi. Conform practicii curente, datele publicate astăzi vor face obiectul unor revizuiri, conform calendarului comunicatelor de presă şi a politicii de revizuire a conturilor naţionale publicate pe site-ul INS, pe măsură ce noi surse de date devin disponibile. În condiţiile actuale, revizuirile ar putea fi mai mari decât de obicei”, precizează INS.