Astfel, BCE arată că bondurile României pe 10 ani sunt remunerate cu o dobândă de 6,20% la final de martie 2022, în timp ce ale ţării vecine, Bulgaria, sunt taxate cu doar 1,09%. Dobânda la titlurile de stat ale României a crescut de 2,09 ori în ultimul an, în timp ce Bulgaria, are o rată a împrumutului pe termen lung de şase ori mai mică decât România, potrivit datelor furnizate de BCE.
Aproape la fel de scump ca noi se împrumută Ungaria, unde dobânda bondurilor pe 10 ani a ajuns la 5,92% de la 2,68% în martie 2021. Urmează apoi Polonia cu 4,83% dobânda în martie 2022 faţă de numai 1,53% în martie 2021. Urmează Cehia cu 3,53% la final de martie 2022, dar cu o accelerare ceva mai mică a scumpirilor la împrumuturi: dobânda pe 10 ani în martie 2021 a fost de 1,87%.
Bineînţeles, marea surpriză în această statistică a BCE este Bulgaria care reuşeşete să se împrumute de şase ori mai ieftin decât România. De ce? Pentru că şi în Bulgaria există inflaţie (chiar dacă nu de două cifre), dar indicatorii macroeconomici, deficitul de cont curent şi cel bugetar, sunt mult mai mici decât cei ai României. Între timp, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 19,6 la sută în perioada ianuarie – februarie 2022, comparativ cu 16,4 la sută în anul 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 28 februarie 2022 a fost de 4,6 luni, în comparație cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021, potrivit ultimelor date publicate de BNR.
În schimb, România se remarcă prin cel mai mare deficit bugetar, cel mai mare deficit de cont curent şi cea mai mare dobânda plătită de un stat UE. În tot acest timp datoria externă creşte, nevoile de împrumut ale Minsiterului Finanţelor sunt din ce în ce mai mari, iar tăvălugul majorărilor de dobândă abia a început.
Potrivit calculelor făcute de Radu Georgescu, CFO Network, România plăteşte dobânzi suplimentare de 20 miliarde lei, comparativ cu anul 2021.
Statisticile publicate de BCE sunt pentru statele membre ale UE şi se referă la ratele dobânzilor pentru obligațiunile de stat pe termen lung denominate în euro pentru statele membre din zona euro și în monede naționale pentru statele membre care nu au adoptat euro.
Statisticile armonizate sunt utilizate în scopuri de evaluare a convergenței, astfel cum se prevede la articolul 121 din Tratatul de instituire a Comunității Europene (denumit în continuare „Tratatul”). Detaliile specifice sunt prevăzute la articolul 4 din Protocolul privind criteriile de convergență.