România, cea mai puţin competitivă ţară din UE 28

Forumul Economic Mondial a prezentat ieri The Europe 2020 Competitiveness Report. Este a doua ediţie a unui demers început în anul 2012, care analizează măsura în care Uniunea Europeană îndeplinește ţintele asumate prin Strategia 2020 asumată de Comisia Europeană în anul 2010.
Bogdan Glăvan - mie, 11 iun. 2014, 11:17

Scopul acestei strategii este acela de a transforma spațiul european într-o „economie inteligentă, sustenabilă și inclusivă, caracterizată de un nivel ridicat al angajării forței de muncă, productivității și coeziunii sociale.

România ocupă ultimul loc (28) în acest clasament al competitivității, coborând o poziție față de situația din 2012, fiind întrecută de fosta codașă, Bulgaria. Țara noastră se situează pe cea mai joasă poziție la majoritatea indicatorilor luați în considerare, grupați în trei mari categorii: creșterea inteligentă, creșterea inclusivă, creșterea sustenabilă.

Dacă privim comparativ „performanțele” Bulgariei și României aferente celor 7 criterii de notare nu observăm în general mari diferențe, ceea ce determină, desigur, și scorul final foarte apropiat al celor două state. Un lucru sare însă în ochi și ustură. Este vorba de criteriul 5, „Piața muncii”, unde Bulgaria se situează pe locul 14 iar România abia pe poziția 23. Evitând expresii tehnice, să spunem că România nu are de fapt o piață a muncii, iar politica fiscală sufocă crearea de locuri de muncă și aspectele colaterale (investițiile, inovarea, productivitatea etc.)

Îngrijorător este și faptul că scorul României din acest clasament (3,6) este mai mic decât cel al majorității statelor care aspiră să adere la Uniunea Europeană – Islanda, Macedonia, Turcia – doar Serbia având o performanță mai proastă. În același timp, România se află la o distanță apreciabilă de țările BRIC -Brazilia, China, India, Rusia – despre care știm că măcar în parte sunt caracterizate de regimuri politice autocrate, mai puțin prietenoase cu economia de piață.

Citeşte mai mult aici.

Bogdan Glăvan este profesor universitar de economie și Director al Centrului de Economie Politică și Afaceri „Murray Rothbard” din cadrul Universității Româno-Americane, București

Te-ar mai putea interesa și
Taxă de timbru mai mică cu peste 50% pentru partaj, divorț și cereri familiale potrivit unei legi din 2024
Taxă de timbru mai mică cu peste 50% pentru partaj, divorț și cereri familiale potrivit unei legi din 2024
Începând cu 3 noiembrie 2024, Legea nr. 268/2024 a adus reduceri substanțiale și scutiri pentru taxele de timbru aplicate în cazurile de partaj, divorț și alte cereri de natură familială.......
Ministrul japonez de Externe, Takeshi Iwaya: Intrarea trupelor nord-coreene în războiul din Ucraina va avea un impact foarte mare asupra securității din Asia de Est
Ministrul japonez de Externe, Takeshi Iwaya: Intrarea trupelor nord-coreene în războiul din Ucraina va avea un impact foarte ...
Intrarea trupelor nord-coreene în conflictul ucrainean va avea un impact extrem de mare asupra securităţii în estul Asiei, ...
Victor Negrescu, negociator-șef al PE: Am ajuns la un acord cu privire la bugetul european pentru anul 2025 după negocieri foarte dificile
Victor Negrescu, negociator-șef al PE: Am ajuns la un acord cu privire la bugetul european pentru anul 2025 după negocieri ...
Negociatorul-şef al Parlamentului European, eurodeputatul PSD Victor Negrescu, a anunţat sâmbătă că, după zeci de ...
Ungaria își va reduce bugetul destinat Apărării, în contextul unei economii slăbite
Ungaria își va reduce bugetul destinat Apărării, în contextul unei economii slăbite
Ungaria intenţionează să reducă bugetul alocat Apărării începând de anul viitor, tocmai când Donald Trump, unul ...