România, cea mai puţin competitivă ţară din UE 28
Scopul acestei strategii este acela de a transforma spațiul european într-o „economie inteligentă, sustenabilă și inclusivă, caracterizată de un nivel ridicat al angajării forței de muncă, productivității și coeziunii sociale.
România ocupă ultimul loc (28) în acest clasament al competitivității, coborând o poziție față de situația din 2012, fiind întrecută de fosta codașă, Bulgaria. Țara noastră se situează pe cea mai joasă poziție la majoritatea indicatorilor luați în considerare, grupați în trei mari categorii: creșterea inteligentă, creșterea inclusivă, creșterea sustenabilă.
Dacă privim comparativ „performanțele” Bulgariei și României aferente celor 7 criterii de notare nu observăm în general mari diferențe, ceea ce determină, desigur, și scorul final foarte apropiat al celor două state. Un lucru sare însă în ochi și ustură. Este vorba de criteriul 5, „Piața muncii”, unde Bulgaria se situează pe locul 14 iar România abia pe poziția 23. Evitând expresii tehnice, să spunem că România nu are de fapt o piață a muncii, iar politica fiscală sufocă crearea de locuri de muncă și aspectele colaterale (investițiile, inovarea, productivitatea etc.)
Îngrijorător este și faptul că scorul României din acest clasament (3,6) este mai mic decât cel al majorității statelor care aspiră să adere la Uniunea Europeană – Islanda, Macedonia, Turcia – doar Serbia având o performanță mai proastă. În același timp, România se află la o distanță apreciabilă de țările BRIC -Brazilia, China, India, Rusia – despre care știm că măcar în parte sunt caracterizate de regimuri politice autocrate, mai puțin prietenoase cu economia de piață.
Bogdan Glăvan este profesor universitar de economie și Director al Centrului de Economie Politică și Afaceri „Murray Rothbard” din cadrul Universității Româno-Americane, București