De când este membră UE și nu mai poate produce cereale modificate genetic, România se aprovizionează cu furaje pentru animale, inclusiv soia, cu precădere din SUA. Marfa intră direct în țară prin portul Constanța așa cum se întâmplă și cu alte produse precum făina din soia, semințe de floarea soarelui,porumb, pește și unele fructe de mare. În total, în 2019, România a cumpărat direct din SUA produse agroalimentare în valoare totală de 72 de milioane de dolari (108,8 milioane de dolari în 2018 și 65,9 milioane de dolari în 2017), conform ultimelor date furnizate de Direcția pentru Agricultură a SUA (USDA).
Valoarea reală a importurilor de mâncare din SUA a fost însă anul trecut cu 56% mai mare, până la 163,2 milioane de dolari, diferența constând în marfa adusă indirect în România de importatori din alte state membre. Sunt șapte categorii de produse alimentare cumpărate din SUA exclusiv prin intermediari europeni, iar cele mai valoroase cantități sunt de carne de vită proaspăt și congelată.
Mai exact, anul trecut România a cumpărat indirect carne de vită în valoare de 1,1 milioane de dolari.”Vita ajunge în România prin Olanda, Italia și Germania datorită volumelor și a cerințelor privind licențelor de export”, explică analiștii USDA.
Urmează din punct de vedere valoric cartofii, proaspeți sau semipreparați (783,2 milioane de dolari), arahidele (813,3 mii de dolari)și concentratele sau extractele de cafea ori ceai (584.300 de dolari). De asemenea, se mai importă indirect afine și ciocolată.
„Cartofii albi și cartofii dulci sunt importați de România prin Germania, Italia și Olanda”, se arată în raportul USDA, potrivit căruia, anul trecut, SUA a exportat către România, direct și prin intermediari, cartofi dulci în valoare de 1,1 milioane de dolari, din care direct de 65.000 de dolari. Ptactic, 94,2% din cartofii dulci cu originea SUA au ajuns în țară prin Germania, Italia sau Olanda.
În ceea ce privește ciocolata, aceasta ajunge în țară prin importatori din Marea Britanie.
În cantități mari se importă din SUA și „preparate alimentare nespecificate”. În 2019 vorbim despre o valoare de 32 de milioane de dolari, din care 84% a fost adusă indirect. Urmează semințele de floarea soarelui, care au tras balanța comerciale înspre impotrturi cu 29,2 milioane de dolari, din care 34,5% indirect și preparatele din soia care ne-au costat 18 milioane de dolari, din care 14,8% au ajuns în primă instanță la importatori din UE.
„Pentru ingredientele necesare alimentelor procesate, nu apar importuri directe, în timp ce datele referitoare la imporurile indirecte reflectă tranzacții de aproximativ 600.000 USD. În cazul sosurilor, s-au adus indirect, prin Germania, UK și Olanda,marfă în valoare de 1,03 milioane de dolari, la care s-a adăugat marfă de 210.000 dolari adusă pe teritoriul României în mod direct”, se mai menționează ]n raportul citat.
Comerțul indirect se explică mai ales în cazul produselor ce se aduc în cantități mai mici sau care ar putea necesita condiții comerciale mai flexibile decât pot oferi furnizorii americani. În alte cazuri, distribuitorii europeni pot oferi expeditorilor americani volume sau condiții de plată mai bune decât ar putea oferi distribuitorii români.
De asemeanea, pentru mulți exportatorii americani este mai eficient să transporte volume mari către hub-uri de distribuție din Europa de Vest. Ori, unii importatori români preferă să lucreze prin intermediul distribuitorilor europeni și consideră că este convenabil pentru intermediari să se ocupe de vamele UE.
Pentru a verifica de unde provin alimentele, căutați numele producătorului pe etichete.