Dacă în ultimii 22 de ani multe industrii au dispărut, despre una singură se poate spune că s-a dezvoltat. Doar faptul că numeroase dintre activitățile sale se desfășoară la marginea legii face să se vorbească mai puțin despre ea: colectarea fierului vechi. Deși ești tentat să te referi la această îndeletnicire la timpul trecut, aparițiile periodice a pitoreștilor vânători de fier vechi sunt menite a o aduce în actualitate.
O simplă privire aruncată de pe pasarela Gării de Est ne dezvăluie un efort colectiv de dezmembrare a unei garnituri de vagoane. Aceste vagoane din epoca locomotivelor cu abur se desfac bucată cu bucată în faţa aparatului de sudură. O grămadă de lemne de langa fiare e mobilierul ce ar fi aparţinut acestor epave. Trei vagoane sunt aproape dezmembrate deoparte şi de alta a liniei înzăpezite, iar alte două aşteaptă să treacă în istoria uitării.
„Sunt proprietarul vagoanelor. Le-am luat prin bursa de valori. Suntem de la Remat Slatina şi le-am luat să le valorificăm”, a declarat proprietarul.
Un aganjat de la Societatea Feroviară de Turism se întreabă de ce s-a recurs la un asemenea gest.
„Nu știu ce or fi avut cu ele. Trebuiau băgate în Grivița să le renoveze. Astea au fost în Grivița și acum sunt la Obor. De doi ani de zile sunt acolo. Erau sigilate. Pe interior erau cum e trenul regal. Același comfort”, a spus angajatul SFT.
Şi la Călăraşi, din cel mai modern combinat siderurgic din estul Europei, în 2008 nu mai rămăseseră decât betoanele. Cu greu și cu multă pază s-a reușit păstrarea unor mici secții. În peisaj au rămas doar relicvele din beton. Singura forță de muncă pe care a asigurat-o, ca să zicem așa, mândria industriei naționale, a fost a celor care au dezmembrat și vândut ca fier vechi, instalații, utilaje și chiar și hale. Natura a recuperat ce a putut, iar oamenii spun că animalele se simt bine că pasc printre ruinele a ceea ce ar fi putut fi aici.
Unul dintre simbolurile litoralului românesc, epava de la Costinești, dispare puțin câte puțin. Aparținând teoretic statului român, după ce armatorul ei a abandonat-o aici în 1968, practic aceasta nu are aparținător. Mari părți din bordaj lipsesc, motorul a dispărut de mult, iar despre instalații se poate zice că le-au dispărut și urmele.
Nava Borcea, aflată în patrimoniul Inspectoratului Județean Brăila, a scăpat doar fiindcă a fost trecută în categoria patrimoniu național, fapt care interzice ieșirea sa din granițele țării.
Cât despre vagoane, în anul 2000, inventarierea a ceea ce mai rămăsese din patrimoniul fostului CFR, evidenția lipsa a mai bine de 3.000 de vagoane cisternă.
Așa cum s-a văzut de multe ori, bunuri subevaluate sau clasificate în categorii banale, odată trecute peste graniță și recondiționate, au devenit obiective turistice inestimabile.
Așadar, o societate de stat care are ca obiect de activitate turismul feroviar are cele mai vechi vagoane care pot circula și le vinde ca fier vechi unei societăți de profil. Aceasta le dezmembrează.