România e în urmă cu doi ani la implementarea AI. Avertismentul unui gigant în consultanță: Acționați decisiv și rapid sau riscați un dezavantaj permanent

Datele PwC arată că România se află încă într-o etapă incipientă a adopției AI, în care utilizarea este fragmentată și limitată, iar infrastructura necesară este insuficient dezvoltată. Doar 13% dintre companiile locale au implementat eficient soluții de inteligență artificială bazate pe cloud, un nivel care reprezintă mai puțin de jumătate din media Europei Centrale și de Est.

În paralel, aproximativ 25% dintre organizații consideră că dispun de o arhitectură de date adecvată, ceea ce indică o fundație fragilă pentru proiecte AI scalabile.

Aceste decalaje se reflectă direct în capacitatea companiilor de a investi și de a scala tehnologia. Doar 17% dintre firmele din România planifică investiții specifice în infrastructură cloud pentru AI și machine learning, la jumătate față de media regională, ceea ce limitează semnificativ potențialul de dezvoltare în următorii ani.

”Îmi desfășor activitatea în 17 teritorii. În aceste 17 teritorii, observ diferențe în ceea ce privește utilizarea AI. România, încă la început, se află la un anumit nivel în ceea ce privește implementarea și utilizarea AI. (…) Observăm că sunteți cu 18-24 de luni în urmă. Ce veți face? Veți face un pas uriaș înainte. Cred că asta este cea mai bună soluție.

Cel mai bun mod de a învăța AI este prin implementare și practică. Nu este vorba despre urmărirea unor cursuri online. Așadar, cu toții avem un plan de acțiune”, a spus Lilia Christofi în cadrul primei ediții a PwC Romania Technology Summit.

În contrast, piețele din Europa de Vest au depășit deja faza de experimentare și se află într-o etapă avansată de transformare, în care AI este integrat la scară largă în operațiuni și procese de business.

„Când vă uitați la piața din Marea Britanie, veți vedea că toate organizațiile de top, inclusiv startup-urile, sunt în transformări AI la scară mare. Au trecut de faza de experimentare și acum se gândesc cum să reutilizeze AI în diferite zone ale business-ului”, a explicat Lilia Christofi.

Această diferență de maturitate este esențială, deoarece companiile occidentale nu mai testează tehnologia, ci o optimizează și o extind în mod sistematic, folosind modele reutilizabile. „Construim o dată și reutilizăm implementarea acelei tehnologii pe diferite seturi de date și în diferite funcții”, a adăugat ea, subliniind că această abordare reduce costurile și crește eficiența.

Pentru companiile din România, decalajul de 18–24 de luni vine însă și cu un avantaj strategic: posibilitatea de a învăța din greșelile altora și de a evita investițiile ineficiente.

„Veți recupera rapid decalajul. Cred că aceasta este cea mai bună abordare”, a spus Christofi, sugerând că firmele locale pot „sări etape” dacă adoptă o strategie coerentă.

”Liderii din România pot observa ceea ce a funcționat în Marea Britanie, în țările nordice și în vestul Europei și să sară peste greșeli. Acționați decisiv în următoarele 12 luni sau riscați un dezavantaj permanent”, a avertizat aceasta.

Cu toate acestea, riscurile sunt semnificative dacă această fereastră de oportunitate nu este valorificată. Lipsa unei implementări corecte poate duce la probleme operaționale, costuri ridicate și dificultăți în zona de reglementare.

„Pentru că a construi un AI este costisitor. Dacă nu există aliniere la nivelul întregii organizații, complicați foarte mult munca departamentului de risc și provocările de reglementare”, a avertizat reprezentanta PwC.

Un alt risc major este utilizarea greșită a tehnologiei, o tendință deja vizibilă în multe organizații care încearcă să implementeze AI fără o strategie clară.

„Văd multe organizații care fac greșeala de a pune AI peste tot. AI este un model probabilistic și nu se potrivește în orice situație”, a explicat Christofi. Ea a subliniat că, în multe cazuri, companiile aleg soluții AI acolo unde ar fi suficiente automatizarea sau modele de machine learning mai simple.

În același timp, piața muncii începe să resimtă impactul acestei transformări, cu o creștere accelerată a nevoii de competențe digitale. Ritmul de schimbare a skill-urilor în rolurile expuse la AI este cu 66% mai rapid decât în alte joburi, semn că presiunea de adaptare este deja prezentă.

În ciuda acestor provocări, există și semnale pozitive. Aproximativ 70% dintre organizațiile din România folosesc infrastructură cloud sustenabilă, peste media regională, iar 62% dintre angajații din servicii financiare au dobândit noi competențe AI în ultimul an, un nivel peste media globală.

În cadrul evenimentului, Gabriel Voicilă, Partener Tehnologie PwC România, a vorbit despre provocările cu care se confruntă liderii de organizații din România în a ține pas cu ritmul accelerat de transformare determinat de AI.

Voicilă a prezentat date dintr-un studiu pe care urmează să fie lansat în cursul lunii mai, care arată că doar 2% dintre companiile din România au declarat că dețin o strategie completă aprobată, care are și indicatori pentru măsurarea beneficiilor aduse de inteligența artificială.

”Și poate și mai relevant este faptul că aproape 80% dintre respondenți ne-au semnalat că nu folosesc sisteme bazate pe AI pentru luarea deciziilor. Barierele principale sunt, cred, clasice: dificultatea în măsurarea beneficiilor investițiilor făcute, lipsa de personal calificat și constrângerile bugetare.

Dar eu cred că liderii pot surmonta aceste bariere și pot transforma acest lucru într-o oportunitate, deoarece organizațiile care vor trece din faza de experimentare, în care ne găsim astăzi, la faza de execuție și adoptare a tehnologiilor bazate pe AI, nu numai că au oportunitatea de a recupera decalajul, dar vor putea să fie și printre liderii din România”, a spus reprezentantul PwC România.