„România educată”, proiectul preşedintelui, care promite schimbarea paradigmatică a învăţământului, intră în linie dreaptă. Ce prevede

Guvernul a adoptat miercuri, 14 iulie, memorandumul privind implementarea proiectului „România educată”, iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis.

Economica.net a studiat raportul final al proiectului, un document de peste 130 de pagini, şi vă spune azi care sunt ţintele asumate prin acest proiect de anvergură care promite schimbarea paradigmatică a învăţământului românesc.

Vom reveni cu articole dedicate fiecărei teme importante anunţate în acest proiect.

Ţinte asumate în privinţa educaţiei timpurii:

Până în 2025, va exista un curriculum național pentru toate nivelurile de educație timpurie;

Până în 2030, 30% dintre copiii cu vârsta de până la 3 ani participă la o formă de educație antepreșcolară;

Până în 2030, cel puțin 96% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară participă într-o formă de educație timpurie.

Ţintele asumate în proiectul „România educată” în domeniul învățământului preuniversitar:

Până în 2025, vom aplica un model de proiectare a curriculumului bazat pe competențe la toate nivelurile învățământului preuniversitar;

Până în 2025, va fi implementat și aplicat sistemul portofoliilor educaționale care va îmbunătăţi monitorizarea evoluției copilului pe durata școlarizării. Acesta include, printre altele, catalogul electronic, observațiile consilierilor școlari, evaluări de profil și recomandări de recuperare pentru fiecare elev.

Până în 2030, vor fi dezvoltate servicii de consiliere pentru elevi. Concret, guvernul va asigura cel puţin un consilier la fiecare 500 de elevi, se arată în raportul final al proiectului „România educată”, consultat de Economica.net.

Consilierea în carieră și orientare profesională va fi oferită în regim gratuit, atât pentru preșcolari, elevi, studenți, cât și pentru tinerii, copiii care nu se află în nicio formă de pregătire profesională sau academică, mai scrie în proiect.

Integrarea, în curriculumul învățământului preuniversitar, a unor module care să prevadă însușirea unor norme elementare cu privire la scrierea academică, citarea surselor în mod corect, precum și respectarea unor principii de bază privind etica academică, potrivit documentului antemenţionat, studiat de Economica.net.

Până în 2030, rata de părăsire timpurie a școlii va scădea până la un nivel de cel mult 10%;

Rata analfabetismului funcțional va scădea cu 50%, până la un nivel de cel mult 20%, până în 2030;

Până în 2030, va scădea sub 15% proporția tinerilor în vârstă de 15 ani care au competențe modeste la citire, matematică și științe, conform metodologiei testelor PISA;

Până în 2030, proporția elevilor de clasa a VIII-a care au competențe scăzute în domeniul informatic va scădea şi va ajunge sub 15%;

Până în 2030, vor fi formate 15.000 de cadre didactice din învățământul primar și 40.000 din învățământul gimnazial pentru aplicarea noului curriculum centrat pe competențe;

Până în 2025, vom avea un profil de competențe ale profesorilor, elaborat pe niveluri de învățământ și pe etape de carieră didactică;

Rata de angajare a absolvenților de învățământ profesional va creşte până la 80% în primul an după absolvire;

Până în 2030, toți profesorii vor avea competențe digitale și de predare prin instrumente digitale;

Va creşte finanţarea educației, pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educație în statele membre ale UE.

Liceenii în orizontul anului 2030

Sistemul de învățământ secundar superior va avea trei rute: teoretică, vocațională (cu profil militar, teologic, sportiv, artistic sau pedagogic) și profesională (încurajând liceele în sistem dual). Cu durată de patru ani (clasele IX-XII), învățământul secundar superior va presupune existența unui trunchi comun pentru cele trei rute antemenţionate, care va constitui fundamentul examenului de bacalaureat, conform raportului final al proiectului „România educată”.

Transferul între cele trei rute se va putea face în baza unor testări, în limita locurilor disponibile, și va permite, inclusiv, schimbarea anului de studiu. Nu se va permite suplimentarea numărului de locuri dintr-o clasă față de normele legale în vigoare, conform documentului citat anterior.

Promisiuni măreţe pentru copiii cu nevoi speciale

Categoria de „copii cu nevoi educaționale speciale” (CES) se referă adesea la copiii cu dizabilități. Cadrul legal existent prevede integrarea elevilor CES fie în școli speciale, fie în clase speciale din școlile „de masă”, fie în grupuri speciale din clase de masă, fie individual în clase de masă, în școli de masă. Astfel, reglementările legale în vigoare creează confuzie și lipsă de încredere în rândul părinților și al beneficiarilor. În plus, ele subliniază, mai degrabă, dreptul copiilor cu dizabilități la educație segregată. În absența unor măsuri de incluziune, dreptul la educație pentru copiii cu dizabilități din România nu este respectat, se arată în raportul final al proiectului „România educată”.

Schimbări propuse

Ministerul Educației va sprijini tranziția tuturor școlilor către un sistem pedagogic diferențiat pe un model pedagogic de intervenție în trei pași, care ghidează personalizarea strategiei pedagogice pentru fiecare elev, în funcție de nevoile sale, în detrimentul identificării doar a elevilor cu nevoi speciale.

Un asemenea model de intervenție începe cu monitorizarea generală a tuturor elevilor, la clasă, pentru a identifica elevii cu dificultăți. Pentru aceștia, se pun la dispoziție intervenții de niveluri de intensitate diferită, pentru a le accelera rata de învățare, iar progresul lor este monitorizat atent. În funcție de răspunsul individual al beneficiarului la intervenție, aceasta este adaptată:

• primul nivel de intervenție presupune activități de grup derulate la școală în timpul programului normal de educație.
• al doilea nivel vizează intervenții ţintite pentru elevii care nu înregistrează un ritm de progres educațional adecvat. Ele sunt oferite în grupuri mici, în completarea educației de grup.
• al treilea nivel se referă la intervenții intensive care țintesc deficiențele de competențe și care sunt oferite prin intermediul serviciilor de educație specială, reiese din raportul final al proiectului „România educată”, studiat de Economica.net.

Fiecare director de școală va fi responsabil de crearea unei echipe de incluziune alcătuite din profesioniști care vor ghida întreaga comunitate școlară în abordarea nevoilor tuturor elevilor, indiferent dacă au o dizabilitate sau nu.

Fiecare director de școală se va asigura că toți elevii cu nevoi speciale au un plan educațional individualizat (creat și/ sau revizuit) și un plan de tranziție către școlile de masă, dezvoltat între școala de proveniență a elevului și de echipa de incluziune a școlii, arată raportul final al proiectului România educată.

Directorii de școli vor fi responsabili de promovarea și de realizarea înscrierii tuturor elevilor din comunitățile din vecinătatea școlii, indiferent de clasificarea acestora ca „elevi cu nevoi speciale”, în acord cu planul de tranziție antemenţionat de Economica.net.

În prima lună a anului școlar 2022 – 2023 vor fi centralizate, la nivel naţional, informaţiile despre resursele necesare și, respectiv, disponibile pentru incluziunea tuturor elevilor cu nevoi speciale în școlile de masă.

În acest interval de timp, fiecare școală va comunica Ministerului Educației și autorităților locale care sunt resursele de care are nevoie pentru a asigura tranziția către educația de masă a tuturor elevilor cu nevoi speciale, dar şi care sunt resursele rămase disponibile după tranziția elevilor către școlile de masă, potrivit documentului studiat de Economica.net.

În primele 60 de zile ale anului școlar, Ministerul Educației va aloca școlilor de masă resursele de care au nevoie pentru a asigura sprijinul necesar tuturor copiilor cu nevoi speciale, prin realocarea resurselor identificate la pasul precedent, disponibile și inactive, inclusiv alocarea unor resurse către un grup de școli.

Corelativ măsurilor antemenţionate, proiectul „România educată” mai prevede şi:

• asigurarea infrastructurii necesare/dotărilor din incinta unităților de învățământ care permit participarea elevilor cu dizabilități la procesul educațional;
• asigurarea materialelor didactice și auxiliare necesare, adaptate nevoilor elevilor cu dizabilități sau cu cerințe educaționale speciale.
• asigurarea și formarea resursei umane din unitățile de învățământ de masă, pentru integrarea cu succes a copiilor din învățământul special sau cu nevoi speciale.

Învățământ superior – ţinte asumate în proiectul „România educată”:

Până în 2030, 20% dintre absolvenții primelor două cicluri de învățământ superior (licență și master) vor participa la programe de mobilitate externă;

Până în 2030, cel puțin 40% dintre tinerii de 30 – 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare;

În 2030, în România, cel puțin 10% dintre studenţii înmatriculaţi vor fi studenți internaționali. Spre comparaţie, circa 6,7% dintre studenții înscriși la studii în anul universitar 2019-2020 sunt străini, reiese din documentul studiat de Economica.net.

În 2030, minimum 30% dintre cursurile din învățământul superior vor fi opționale.

Îmbunătățirea retenției școlare a celor admiși, până la atingerea țintei privind finalizarea studiilor de către minimum două treimi dintre cei înscriși în anul I (de exemplu, prin oferirea de pachete de sprijin potențialilor studenți cu risc crescut de abandon, care vor include: servicii de consiliere, cazare și masă gratuite, burse sociale și de performanță care să acopere cheltuielile pe perioada studiilor, măsuri dedicate studenților cu dizabilități.

Dezvoltarea unui sector de învățământ superior de tip dual pentru nivelurile de calificare 6 – 8 (programe de licență, masterat și doctorat profesionale) reprezintă o măsură care poate recredibiliza major ruta profesională, reconectând accelerat mediul privat la cel universitar, reiese din proiectul „România educată”, consultat de Economica.net.

Motivarea universităților să dezvolte programe de studii de tip joint-degrees sau interdisciplinare –  artificial intelligence, behavioral economics, cognitive sciences – corelate cu piața muncii.

Includerea unui stagiu internațional obligatoriu (de scurtă/ lungă durată), în timpul studiilor doctorale.

Extinderea obligativității cursurilor de etică și de integritate academică în cadrul tuturor ciclurilor de studii academice.

Alte obiective asumate de guvern în proiectul „România educată” :

Creșterea accesului la educație de calitate pentru toate categoriile sociale, în special a celor provenite din medii dezavantajate, prin:

Interzicerea orelor de meditații plătite organizate de cadre didactice cu elevii de la clasele la care predau;

Eliminarea taxelor informale și a oricăror alte bariere financiare de acces la educație;

Dezvoltarea și implementarea unui pachet unitar de programe naționale de sprijin socio-economic cu scopul de a înlesni accesul și integrarea copiilor și a tinerilor proveniți din familii defavorizate în forme de învățământ la toate nivelurile. De exemplu, lansarea unui program național de tipul „Primul student din familie”, dedicat sprijinirii accesului la învățământ superior pentru copiii/tinerii din familiile în care ultimele două generații nu au absolvit studii superioare, sau implementarea unui program național de tipul „Masă caldă”.

Scăderea progresivă a numărului de elevi per clasă/grupă, în special în școlile supraaglomerate.

Introducerea unei mese diversificate în școli.

Dezvoltarea rezilienței și stimei de sine la elevi şi studenți prin:

Introducerea, în curriculumul școlar, a unor elemente care să dezvolte abilitățile elevilor în ceea ce privește reziliența și stima de sine, motivându-i să obțină rezultate mai bune decât ar fi fost prezise de circumstanțele socio-economice (de exemplu, prin sisteme de mentorat, consiliere psiho-emoțională).

Dezvoltarea de ghiduri pentru profesori, cu sugestii de activități și de exerciții care pot fi aplicate la clasă, pentru a dezvolta abilitatea elevilor de a analiza situații de criză și de a lua decizii în momente dificile;

Dezvoltarea de către consilierii școlari unor activităţi care să-i ajute pe elevi să facă faţă situațiilor dificile cu care se confruntă.

Includerea, în programele de educație parentală, a unor elemente privind creșterea și susținerea unor tineri rezilienți (modul în care elevii/studenții reacționează într-o situație dificilă este adesea condiționat de experiențele avute în familie, iar creșterea capacității de reziliență necesită modificarea acestor modele de comportament, pentru care sprijinul familiei este esențial)

Pregătirea copiilor ca să fie adaptaţi la realităţile vieţii cotidiene

Înțelegerea modului în care funcționează o societate și a rolului cetățeanului în societate, a drepturilor și a obligațiilor cetățenești, prin discipline precum: educație financiară, educație civică, educație socială, educație juridică, educație pentru cultura democratică;

Cultivarea leadership-ului prin ore de educație antreprenorială și activități extracurriculare, care exersează și întăresc spiritul de inițiativă.

Educarea copiilor în spiritul protejării integrității lor fizice și emoționale, al atenției pentru sănătate și pentru îngrijirea adecvată a propriului corp prin:

Asigurarea disciplinei „Educație pentru sănătate” în curriculumul la decizia şcolii;

Introducerea metodologiei de predare a cursului de „Educaţie pentru sănătate” în procesul de formare inițială a cadrelor didactice;

Informarea elevilor, atât în cadrul disciplinei „Educație pentru sănătate”, cât și în campaniile de informare desfășurate în școli despre: nutriție, riscurile asociate consumului de alcool, tutun și de droguri, noțiunile de bază legate de sănătatea reproducerii, de factorii de risc ai sarcinilor în adolescență, despre bolile cu transmitere sexuală, despre rolul vaccinurilor și modul în care acestea acționează, precum și despre acordarea primului ajutor în situații de urgență;

Asigurarea unui cabinet medical în fiecare școală;

Promovarea în școli a campaniilor privind igiena personală, îngrijirea propriului corp, accentuarea importanței vizitelor regulate la medic, a controalelor stomatologice.

Acestea sunt numai câteva dintre planurile de reformare a învăţământului, enumerate în raportul final al proiectului „România educată” .