România a făut „progrese limitate” față de edițiile anterioare ale EIR din 2017 și 2019 și nici cu implementarea noului „plan de acțiune privind economia circulară”, adoptat în martie 2020, ca modul principal Pactului verde european, nu se descurcă prea bine.
Astfel, potrivit Raportului EIR pe România, „în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, progresele înregistrate sunt limitate, neexistând nicio creștere reală a gradului de reciclare și compostare”.
Aceasta în condițiile în care producția de deșeuri municipale a început să crească în România în ultimii ani. Deși a crescut la 287 kg/an/locuitor în 2020, aceasta continuă să se situeze totuși cu mult sub media din UE (505 kg/an/locuitor).
De altfel, conform raportului de alertă timpurie al Comisiei, România se numără printre țările care riscă să nu îndeplinească obiectivul UE pentru 2020 în materie de reciclare, și anume reciclarea a 50 % din deșeurile municipale.
Prevenirea deșeurilor rămâne o provocare importantă în toate statele membre, inclusiv în cele care prezintă rate ridicate de reciclare. „Tendința se îndreaptă în direcția greșită, deoarece producția de deșeuri municipale în UE a crescut din 2014 de la o medie de 478 kg la 505 kg pe cap de locuitor: doar cinci state membre și-au redus producția pe cap de locuitor începând din 2014, respectiv Belgia, Bulgaria (cifre din 2018), Irlanda, Ungaria și Suedia.
În ceea ce privește gestionarea apei, România a înregistrat progrese limitate în acțiunile de reducere a numărului de aglomerări neconforme, desfășurate în temeiul Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale. De asemenea, România a rămas în urmă în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale, continuând să nu epureze o mare parte din apele sale uzate, deși toate termenele din Tratatul de aderare au expirat deja.
„Pentru îmbunătățirea calității apei și pentru asigurarea unor servicii de canalizare mai accesibile ca preț, este necesar să se reformeze în continuare sistemul de ape uzate și să se realizeze progrese în ceea ce privește construirea necesarei infrastructuri adecvate de epurare a apelor uzate. PNRR prevede realizarea de investiții în acest domeniu, dar există întârzieri semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare”, se specifică în raport.
Referitor la calitatea aerului, România a înregistrat progrese limitate în acțiunile de reducere a emisiilor globale. Atât pentru particulele în suspensie PM10, cât și pentru dioxidul de azot (NO2) au continuat să se înregistreze depășiri în 2020, iar în mai multe zone de calitate a aerului România nu a atins valorile-țintă pentru concentrația de ozon.
„PNRR prevede alocarea de fonduri pentru energie și transporturi mai durabile, putând contribui, prin urmare, la îmbunătățirea situației. Cu toate acestea, România este singurul stat membru care nu și-a adoptat încă programul național de control al poluării atmosferice (PNCPA), care ar fi trebuit adoptat în aprilie 2019. Această situație constituie un regres major”, se specifică în raport.
În ceea ce privește rețeaua Natura 2000, progresele înregistrate de România au fost limitate. România a adoptat o serie de planuri de gestionare, dar un număr semnificativ de planuri nu au fost încă adoptate. Starea de conservare a habitatelor și speciilor de interes pentru UE trebuie, de asemenea, îmbunătățită prin protejarea deplină a siturilor Natura 2000, prin utilizarea fondurilor UE și prin planificarea mai strategică a investițiilor.
„PNRR nu prevede suficiente fonduri pentru biodiversitate, prin care să se acopere aceste nevoi administrative și tehnice; prin urmare, deficitul trebuie compensat prin recurgerea la alte fonduri ale UE și resurse naționale. De asemenea, este necesar să se reformeze sistemul forestier și procedurile forestiere, în vederea conservării efective a pădurilor care ar trebui protejate în temeiul Directivelor UE privind habitatele și păsările și în vederea protejării cu strictețe a pădurilor primare și seculare”.
Prin noul Plan de acțiune privind economia circulară din martie 2020, Comisia Europeană a anunțat inițiative pentru întregul ciclu de viață al produselor, de la proiectare și fabricare până la consum, reparare, reutilizare, reciclare și readucerea resurselor în economie. Scopul este ca până în 2030 să se reducă amprenta consumului din UE și să se dubleze rata de utilizare circulară a materialelor în UE.
Până acum, majoritatea statelor membre și-au creat strategii și planuri de acțiune naționale privind economia circulară sau au anunțat strategii cuprinzătoare care acoperă întregul ciclu de viață al produselor și/sau au înregistrat progrese în direcția instituirii unor astfel de strategii. Însă ratele de circularitate prezintă diferențe mari de la un stat membru la altul, utilizarea secundară a materialelor variind de la 1,3 % în România la 30,9 % în Țările de Jos. Media în UE este de 12,8 %.
De altfel, din 2019, România are rezultate tot mai slabe în ceea ce privește utilizarea secundară a materialelor. Utilizarea (secundară) circulară a materialelor a scăzut în țara noastră de la 1,5 % în 2015 la 1,3 % în 2019. În plus, România nu dispune încă la nivel național de un plan de acțiune sau o foaie de parcurs cuprinzătoare privind economia circulară, și nici de strategii sectoriale pentru materiale plastice, textile sau construcții.
Rezultate slabe sunt și la productivitatea resurselor, indicator ce exprimă eficiența utilizării resurselor materiale de către economie, pentru a produce bogăție. Media UE este de 2,09 EUR/kg, variind de la 0,3 EUR/kg în Bulgaria și 0,33 euro/kg în România, la 5,89 EUR/kg în Țările de Jos.
„Din păcate, unele state membre se confruntă cu ambele probleme: pe de o parte, sunt departe de a atinge obiectivele de reciclare și, pe de altă parte, exploatează în continuare depozite de deșeuri neconforme. Prin urmare, aceste țări prezintă un decalaj mai mare în ceea ce privește punerea în aplicare în comparație cu restul UE . Țările respective ( România, Grecia, Malta și Cipru) trebuie să depună eforturi serioase nu numai pentru a atinge obiectivele în materie de deșeuri deja prevăzute, ci și pentru a construi infrastructura de bază și a schimba practicile neproductive și deseori ilegale de gestionare a deșeurilor”, se mai specifică în EIR.
„Evaluarea implementării măsurilor de mediu din acest an este un apel la acțiune. Deși arată că s-au înregistrat progrese în unele domenii de la revizuirea precedentă, mă îngrijorează faptul că, în alte domenii, decalajul de punere în aplicare continuă să se adâncească, ceea ce ne face pe toți mai vulnerabili la poluarea mediului și la riscurile conexe. Această analiză oferă statelor membre instrumentele și informațiile de care au nevoie pentru a îmbunătăți punerea în aplicare și pentru a ne proteja mai bine sănătatea și mediul. Haideți să o folosim în mod corespunzător!”, a declarat Comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius.
Această analiză a punerii în aplicare a legislației de mediu (Environmental Implementation Review – EIR) trage concluzii și definește tendințe comune la nivelul UE, pe baza a 27 de rapoarte individuale de țară care prezintă situația actuală a punerii în aplicare a legislației de mediu a UE. Acesta include o multitudine de informații despre modul în care guvernele UE protejează calitatea aerului pe care îl respiră cetățenii, a apei pe care o beau și a naturii de care se bucură. În plus, analiza stabilește acțiuni prioritare de îmbunătățire în fiecare stat membru.