România este o piaţă în care se cumpără produse ieftine;consumatorul trebuie educat să respingă produsele slabe calitativ – Minea (Romalimenta)

„Este mult zgomot pentru nimic. Scandalul acesta privind alimentele a fost şi acum 5 ani şi mie mi se pare ciudată revenirea lui în această perioadă. Comisia Europeană a dat un răspuns foarte clar: dacă se respectă ceea ce scrie pe etichetă, procesatorul nu este de vină. În cazul în care consumatorul doreşte produse ieftine şi proaste este alegerea lui, iar producătorul face ceea ce i se cere. Repet, dacă este respectată reţeta nu este de vină producătorul, iar cel care trebuie să respingă produsele slabe calitativ este consumatorul. Dacă nu există pe etichetă lucruri mincinoase, legislaţia nu este încălcată. România este considerată o piaţă de mâna a doua, în sensul în care este considerată o piaţă care cumpără produse ieftine”, a declarat pentru AGERPRES preşedintele Romalimenta.

Recent, ministrul Agriculturii din Cehia, Marian Jurecka, a anunţat că ţara sa va cere Uniunii Europene să interzică vânzarea de produse alimentare de calitate inferioară în Europa de Est de către aceleaşi mărci care comercializează produse mai bune în Occident. Prin această iniţiativă, autorităţile din Cehia se alătură celor din Slovacia şi Ungaria, care susţin şi ele că firmele multinaţionale din domeniul alimentar vând produse de o calitate mai slabă pe pieţele mai sărace şi mai puţin competitive din est, acestea fiind considerate „coşul de gunoi al Europei”.

În opinia preşedintelui Romalimenta, informaţiile care au apărut în această perioadă legate de controalele pe care le va face Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) privind „standardele duble” folosite de producătorii din industria alimentară sunt de fapt „nişte neînţelegeri flagrante”.

„În primul rând sunt nişte neînţelegeri flagrante, pentru că de calitatea produselor se ocupă ANSVSA şi nu ANPC. Şi nu există nicio încălcare a legislaţiei. Există doar afirmaţia că în ţările din estul Europei produsele sunt mai slabe calitativ decât cele din vest. Dacă ar exista afirmaţia că pe aceleaşi tipuri de produse şi cu aceleaşi ingrediente, în ţările din est se înlocuiesc ingredientele şi nu sunt trecute pe etichetă, într-adevăr ar fi vorba de fraudă. Dar, dacă eu fac produsul şuncă de Praga pentru România cu 3 lei şi fac şuncă de Praga pentru Germania cu 30 de lei, dar scriu pe eticheta din România că este cu injectare cu glutamat şi pe cea din Germania că nu e, nu am făcut nicio inegalitate. Dacă piaţa românească se complace în a cumpăra cele mai ieftine produse, calitatea va fi cea mai de jos. Piaţa este cea care cere astfel de produse. Eu dacă aş vinde caviar şi nimeni nu ar cumpăra, aş da faliment. Restul este subiectiv, că este mai dulce într-o tară şi mai acră în alta….”, afirmă Minea.

Acesta a explicat că producătorii mari nu fac produse similare în toate ţările unde îşi vând produsele, deoarece gusturile diferă de la o ţara la alta, chiar dacă este vorba de unul şi acelaşi produs.

„Firmele mari, Coca Cola de exemplu, nu face acelaşi produs în America şi în Europa, pentru că gusturile diferă. Cafeaua nu are acelaşi gust în Germania ca şi în România, din acelaşi motiv, dar s-ar putea ca produsul din România să fie mai ieftin, deci mai slab calitativ, iar producătorii vin cu argumentul că acest lucru îi cere piaţa.
(…) Repet, singurul care poate să facă control şi să spună: ‘nu mai vreau astfel produse’ este consumatorul, dar şi să nu le mai cumpere. Eu le spun consumatorilor de ani de zile să nu mai cumpere produse ieftine, să nu mai alerge după promoţii, să nu mai cumpere cu kilogramele ci cu suta de grame”, a subliniat şeful Federaţiei din industria alimentară autohtonă.

Potrivit sursei citate, consumatorul român trebuie educat să consume alimente de calitate, iar responsabilitatea în acest sens revine Ministerului Sănătăţii, dar şi ANPC. În opinia preşedintelui Romalimenta, consumatorul român trebuie să îşi pună întrebarea de ce există pe piaţă 10 preţuri diferite pentru parizer sau pentru şunca de Praga, respectiv „de ce unul e ieftin şi altul este aşa de scump?”.

„Vă dau un exemplu. Mă uitam la o emisiune acum câteva zile, unde se făcea jambon de Paris sau şunca de Praga din România şi arăta cum se face şi cum arată după ce feliază produsul. Era o fractură, era despărţită carnea în mijloc, iar reporterul întreba ce este cu acea gaură în mijloc şi ce zice consumatorul. Şi răspunsul a fost: consumatorul este educat şi ştie că apare această gaură în mijloc pentru că nu am injectat carnea şi nu am malaxat-o. Deci carnea este bună. Problema mea este că ori de câte ori apare fractura, carnea mi se returnează pentru că am greşit reţeta. În aceste context, cine trebuie să educe şi consumatorul român? Cred că Ministerul Sănătăţii şi ANPC”, a explicat Sorin Minea.

Nu în ultimul rând, şeful Romalimenta a adăugat că în România, diferenţa de preţ între produsele de calitate medie şi cele premium este neglijabilă, în timp ce „în toată lumea este de cinci ori mai mare”, iar acest lucru oferă unor producători posibilitatea să scoată profit.

„Mai este pe piaţă şi o şmecherie românească: scumpesc produsele şi spun că sunt de calitate premium. De fapt, scumpesc doar ca să scoată un profit, pentru că diferenţa între mediu şi premium în România este neglijabilă, în timp ce în toată lumea este de cinci ori mai mare. Mie mi se cere să fac şuncă de Praga la un anumit preţ, dar eu spun că nu pot, pentru că ar trebui să-i schimb reţeta. Mi se spune că este preferat produsul meu de către client, dar la preţul altui producător. Ce să zic? Să nu mai mănânce, pentru că eu nu pot să fac produse bune la preţ de ştifturi…”, a adăugat Minea.

Vineri, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anunţat la Târgu Mureş că a fost constituit „un colectiv de muncă” format din reprezentaţi ai MADR, ANSVSA şi ai ANPC pentru depistarea eventualului dublu standard în privinţa calităţii alimentelor produse în vestul Europei.

Directorul general al ANPC, Paul Anghel, a confirmat constituirea unei comisii mixte care va analiza modul în care vor fi realizate verificările unor produse şi categorii de produse alimentare, însă responsabilitatea ANPC este doar pe partea de etichetare şi de practici comerciale incorecte.

„Vom demara lucrările în grupul de lucru constituit cu MADR şi ANSVSA, pe palierul de competenţă al fiecărei instituţii în parte, să vedem exact cum se poate proceda în această situaţie. Responsabilitatea noastră este de a verifica din punct de vedere al etichetării şi din punct de vedere al practicilor comerciale incorecte”, a declarat Paul Anghel. pentru AGERPRES.

Totodată, reprezentanţii ANSVSA au transmis printr-un comunicat de presă că autorităţile române vor solicita date suplimentare privind posibila practică a dublului standard al produselor, atât de la Comisia Europeană, cât şi de la marile reţele comerciale, argumentând că acţionează în contextul măsurilor dispuse de autorităţile competente din Ungaria, Cehia şi Slovacia, de verificare a unei posibile diferenţe de calitate a produselor comercializate pe piaţa est-europenă şi cea vestică.

Liderii din patru state ale Europei Centrale (Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia) se vor întâlni săptămâna viitoare pentru a solicita Uniunii Europene să acţioneze împotriva marilor companii alimentare care folosesc ingrediente de calitate inferioară în produsele destinate vânzării în statele mai sărace, a transmis vineri Reuters.

Asociaţiile pentru protecţia consumatorilor şi Guvernele din aceste ţări s-au plâns că unii producători de alimente folosesc ingrediente mai ieftine în gama de produse destinată Europei Centrale şi de Est (CEE) decât în bunurile vândute sub branduri identice în Germania şi Austria.

Practica este permisă în prezent, deoarece UE solicită doar o listă clară de ingrediente pe ambalaj.

Comisarul european pentru sănătate şi siguranţa alimentelor, Vytenis Andriukaitis, a afirmat joi că reglementările comunitare nu conţin dispoziţii conform cărora Uniunea Europeană i-ar putea urmări în justiţie pe producătorii de alimente care distribuie în orice stat membru bunuri de calitate diferită sub acelaşi brand.

Comisarul a sugerat că firmele din domeniul alimentar nu pot fi obligate să-şi adapteze produsele la gustul naţional sau la puterea de cumpărare. În schimb, comisarul i-a încurajat pe consumatori să facă reclamaţii la organizaţiile de protecţie a consumatorilor şi să ceară o calitate uniformă indiferent de ţara în care sunt comercializate produsele.

Potrivit Eurostat, pe ansamblu, preţul produselor alimentare este cu 25% mai mic în Cehia decât în ţara vecină, Germania. Această situaţie se datorează, printre altele, costurilor şi standardele de viaţă locale mai mici.