România este penultima în topul eficienţei companiilor, după capitalizare

„O bursă lichidă creşte eficienţa activelor investite şi susţine economia pe termen lung. Interesul pentru o bursă poate fi atras prin listări interesante, posibile chiar şi în condiţii vitrege de piaţă, aşa cum a arătat-o Bursa din Varşovia“, mai spune Daniela Ropotă, într-un raport al firmei de brokeraj Intercapital Invest.

Dacă nu sunt la bursă, companii mari, precum Romgaz, Hidroelectrica sau Nucleareletrica nu au o valoare validată de piaţă prin tranzacţii bursiere, ci doar una calculată, estimativă, discutabilă.

Excepţiile, printre care  Petrom, Fondul Proprietatea, Transgaz, Transelectrica şi BRD, întăresc regula.

Schimbarea Guvernului României şi tulburările politice legate de coabitarea cu preşedintele ţării au stopat programul de listări, în ciuda cartacterului strategic al acestuia şi a înţelegerilor cu FMI.

Lichiditatea unei burse, măsurată cel mai uşor prin valoarea tranzacţiilor, este de fapt uşurinţa de a cumpăra şi a vinde acţiunile dorite sau deţinute la preţuri pe care investitorii le consideră cele mai apropiate de valoarea reală a companiilor respective.

Statistica Băncii Mondiale nu a schimbat mai nimic  faţă de cea anterioară, din 2010, potrivit  analiştilor Intercapital Invest.

„Deşi listarea Fondului Proprietatea a contribuit cu 5,88 miliarde de lei la creşterea capitalizării Bursei de Valori Bucureşti (BVB), aceasta a rămas pe ultimele locuri după raportul capitalizare / PIB“, scrie Daniela Ropotă, autoarea raportului.

 „Chiar şi ţările cu un PIB /locuitor mai mic, precum Ucraina, Pakistan, Vietnam şi Sri Lanka, au o poziţie mai bună. Aceeaşi situaţie este şi în cazul indicatorilor „valoare tranzacții / PIB“ şi „valoare tranzacții / capitalizare bursieră“.

Conform metodologiei Băncii Mondiale, o bursă poate fi foarte atractivă, adică are mare lichiditate, dacă este mică. Are o  valoare mare a tranzacțiilor faţă de capitalizare bursieră, ceea ce înseamnă costuri mai mici de tranzacţionare, potrivit analistului Intercapital.

România are un PIB de 8.405 dolari pe  locuitor, potrivit statisticii Băncii Mondiale pe 2011, citată în analiza firmei de brokeraj Intercapital Invest. Analiza a luat în calcul primele 60 de ţări, cu o populaţie de minim un milion de locuitori, un PIB de minim 1.000 de dolari / locuitor, şi cu tranzacţii la bursă de minim 1% din PIB.

Astfel, în topul ţărilor care contează în economia globală, România se află înaintea chiar înaintea Chinei şi Africii de Sud, ca productivitate a populaţiei, dar doar pentru că aceasta este mult mai puţin numeroasă.

La indicatorii calitativi, ţara noastră se află în urma multor ţări „exotice“.

De exemplu: în ierarhia eficienţei capitalurilor companiilor, aşa cum este exprimată ea de raportul dintre  valoarea tranzacţiilor bursiere şi valoarea de piaţă a companiilor (capitalizarea bursieră), România este mai jos de locul 50.

Vietnamul, Pakistanul, Sri Lanka, Nigeria,  Thailanda, Iordania, ca să nu mai vorbim de Columbia, Egipt sau Indonezia, stau mai bine ca noi din punctul de vedere al indicatorului definit mai sus, şi care validează randamentul capitalului consolidat în companiile unei țări. (Vezi tabelul din studiul ataşat).

Explicaţia este destul de simplă şi constă în menţinerea celor mai puternice companii de stat în afara Bursei, pentru că cercurile politice care au condus ţara de 20 de ani s-au ferit de transparenţa pe care prezenţa la bursă o impune. De aceea şi atractivitatea pieţei de capital este mai mică.

Ca urmare, tranzacţiile bursiere sunt mai mici şi mai puţine decât economia românească ar merita-o. Căci mari companii cum sunt Romgaz, Nuclearelectrica, Hidroelectrica,  şi nu numai cele energetice, nu au decât o valoare de piaţă, ci una  estimativă, calculată. La fel este şi randamentul capitalurilor lor.

Astfel, chiar dacă OMV Petrom, cea mai mare companie românească de la Bursă, are o valoare de piaţă  de 4,7 miliar de lei, nu poate face singură atractivă întreaga piaţă autohtonă şi nu poate îmbunătăţi indicatorii Băncii Mondiale.

PIB-ul (produsul intern brut) poate fi considerat o sumă a cifrelor de afaceri ale companiilor şi entităţilor lucrative ale unei ţări.

La fel,  capitalizarea bursieră totală considerată o sumă a valorii de piaţă a companiilor  unei ţări. Capitalizarea este produsul dintre numărul de acţiuni al unei companii  şi preţul unei acţiuni la bursă.